Bruxismul la copii: de ce scrâșnesc din dinți și ce poți face

Da, copiii pot avea bruxism: mulți scrâșnesc sau își încleștează dinții, mai ales în timpul somnului. De cele mai multe ori este un fenomen trecător, care se reduce odată cu creșterea și nu lasă urmări importante. Merită totuși să știi ce îl poate declanșa, ce semne să urmărești și când e cazul să ceri părerea medicului stomatolog sau a pediatrului.

Ce este bruxismul și cât de des apare la copii

Bruxismul înseamnă scrâșnirea sau încleștarea involuntară a dinților. La copii apare cel mai des noaptea (bruxism de somn), dar poate apărea și ziua, când copilul este concentrat, agitat sau plictisit (bruxism de veghe). Nu este o boală în sine, ci un comportament care poate avea mai multe cauze, uneori chiar mai multe în același timp.

Scrâșnitul din dinți este destul de frecvent în copilărie, mai ales în perioadele în care erup dinții de lapte sau când aceștia sunt înlocuiți de dinții permanenți. Mulți părinți îl descoperă întâmplător, auzind noaptea un sunet de frecare sau mici pocnituri. La adulți, bruxismul are adesea alte cauze și alte consecințe; dacă vrei să compari, vezi ghidul despre cum știi că ai bruxism.

De ce scrâșnesc copiii din dinți

De multe ori nu se poate identifica o singură cauză. Factorii asociați cel mai des cu bruxismul la copii sunt:

• Erupția și schimbarea dinților – când apar dinți noi sau cad dinții de lapte, contactul dintre dinți se modifică, iar copilul își poate „căuta” mușcătura.
• Stresul și emoțiile – începerea grădiniței sau a școlii, venirea unui frățior, o mutare sau tensiunile din familie pot fi însoțite de scrâșnit.
• Disconfortul sau durerea – o durere de ureche, o carie sau o gingie iritată pot face copilul să încleșteze dinții.
• Problemele de respirație în somn – sforăitul, respirația pe gură și pauzele de respirație în somn, uneori legate de amigdale sau vegetații adenoide mărite, sunt asociate cu bruxismul de somn.
• Unele medicamente – anumite medicamente, de exemplu unele folosite în ADHD, pot avea ca efect secundar scrâșnitul. Nu întrerupe niciodată un tratament fără să vorbești cu medicul care l-a prescris.
• Istoricul familial – bruxismul pare să apară mai des la copiii ai căror părinți sau frați au avut aceeași problemă.
• Somnul agitat și oboseala – un program de somn neregulat sau activitățile foarte stimulante seara pot contribui.

Legătura dintre tensiunea emoțională și încleștarea maxilarului este explicată pe larg și în articolul despre stresul cronic și problemele dentare. Copiii reacționează la stres în moduri diferite, iar scrâșnitul poate fi unul dintre ele.

Semne de bruxism la copil

Cel mai evident semn este sunetul: un scrâșnet sau o frecare a dinților în somn, uneori destul de puternic încât să fie auzit din camera alăturată. Alte semne pe care le poți observa:

• dureri de cap sau de maxilar dimineața, la trezire;
• oboseală a mușchilor feței sau dificultate la mestecat la primele mese ale zilei;
• dinți care par tociți, mai scurți sau cu margini ciobite;
• sensibilitate la rece, la cald sau la dulce;
• dureri de ureche fără o infecție evidentă;
• somn agitat, treziri frecvente, sforăit sau respirație pe gură.

Copiii mici nu știu întotdeauna să spună ce îi deranjează. Dacă observi că mănâncă mai greu, se plânge că îl „dor dinții” sau își freacă des obrajii, menționează asta la următorul control. Uzura dinților este adesea vizibilă mai ales pentru medic, la examinare, și poate fi urmărită în timp de la o vizită la alta.

Este periculos bruxismul la copii?

În majoritatea cazurilor, bruxismul la copii nu are consecințe serioase. Dinții de lapte se pot toci vizibil, dar vor fi înlocuiți, iar scrâșnitul se reduce adesea sau dispare odată cu creșterea, de multe ori în perioada schimbării dentiției.

Există însă situații care merită mai multă atenție:

• uzura este accentuată și ajunge aproape de nerv, provocând sensibilitate sau durere;
• scrâșnitul continuă după erupția dinților permanenți, care trebuie să reziste toată viața;
• apar dureri frecvente de maxilar, dureri de cap sau pocnituri în articulația maxilarului;
• bruxismul este semnul unei probleme de somn sau de respirație care trebuie, la rândul ei, evaluată.

Faptul că dinții de lapte vor cădea nu înseamnă că problemele lor pot fi ignorate. Un dinte de lapte foarte tocit, fisurat sau cariat poate durea și poate influența dinții care urmează să erupă, așa că decizia de a-l trata sau doar de a-l monitoriza aparține medicului.

Ce poți face acasă

Nu există o metodă care să oprească sigur scrâșnitul, dar câteva obiceiuri pot ajuta, mai ales când bruxismul pare legat de stres sau de un somn agitat:

• păstrează un program de culcare regulat și o rutină liniștită seara: baie, poveste, lumină slabă;
• limitează ecranele și jocurile foarte agitate în ora dinaintea somnului;
• vorbește cu copilul despre ce îl preocupă la grădiniță, la școală sau acasă, fără să transformi discuția într-un interogatoriu;
• evită băuturile cu cofeină, cum sunt unele sucuri carbogazoase sau ceaiuri, mai ales după-amiaza și seara;
• asigură-te că bea suficientă apă și că nu merge la culcare flămând sau după o masă foarte copioasă;
• nu-l trezi ca să-l „oprești” din scrâșnit: de obicei nu ajută și îi fragmentează somnul.

Dacă observi scrâșnitul și în timpul zilei, îi poți aminti blând să-și relaxeze maxilarul: buzele închise, dinții ușor depărtați, limba sprijinită în cerul gurii. Fără reproșuri – copilul nu scrâșnește intenționat, iar presiunea poate crește tensiunea pe care încerci să o reduci.

Poate fi util să ții câteva săptămâni un mic jurnal: cât de des auzi scrâșnitul, dacă sforăie, cum doarme, dacă au fost zile mai tensionate. Aceste observații îl ajută pe medic să înțeleagă mai repede situația.

Cum se tratează bruxismul la copii

Tratamentul depinde de cauză și de cât de afectați sunt dinții. De multe ori, medicul recomandă doar urmărirea la controalele periodice, fără alte intervenții.

Evaluarea la stomatolog

Medicul verifică gradul de uzură, mușcătura, articulația maxilarului și eventualele carii sau alte surse de durere. Poate compara aspectul dinților de la o vizită la alta ca să vadă dacă uzura avansează. Dacă un dinte este foarte tocit sau ciobit, se poate reface, iar opțiunile sunt descrise în articolul despre dinți scurtați sau uzați.

Gutiera de protecție

La copii, gutiera de noapte nu se folosește de rutină, pentru că maxilarele cresc și dinții se schimbă. Medicul o poate recomanda în anumite situații, de obicei la copiii mai mari sau când uzura dinților permanenți este importantă. Se realizează individual și trebuie verificată periodic, ca să se potrivească în continuare pe măsură ce copilul crește.

Tratarea cauzei de bază

• dacă copilul sforăie, respiră pe gură sau are pauze de respirație în somn, discută cu pediatrul, care poate recomanda un consult ORL; despre legătura dintre somn și dinți poți citi în articolul despre apneea în somn și stomatologie;
• dacă există probleme de mușcătură, medicul poate recomanda o evaluare ortodontică;
• dacă scrâșnitul pare legat de anxietate sau de o perioadă dificilă, un psiholog pentru copii poate ajuta întreaga familie;
• dacă bruxismul a apărut după începerea unui medicament, anunță medicul care l-a prescris.

Când să mergi la dentist

Menționează scrâșnitul la următorul control de rutină, chiar dacă nu pare să-l deranjeze pe copil. Programează o vizită mai devreme dacă:

• copilul se plânge de dureri de dinți, de maxilar sau de dureri de cap repetate dimineața;
• observi dinți ciobiți, fisurați sau foarte tociți;
• apare sensibilitate la rece, cald sau dulce;
• maxilarul pocnește, se blochează sau copilul deschide greu gura;
• bruxismul continuă după ce au erupt dinții permanenți.

Cere și părerea pediatrului dacă scrâșnitul este însoțit de sforăit puternic, pauze de respirație în somn, somnolență în timpul zilei sau dificultăți de concentrare. Pentru ritmul potrivit al controalelor la fiecare vârstă, vezi cât de des merge copilul la dentist. Alte articole despre scrâșnitul dinților găsești în categoria Bruxism.

Întrebări frecvente