Sari la conținut
Informație stomatologică verificată, explicată pe înțelesul tuturor

Accident dentar la copil: ce faci când cade sau i se sparge un dinte

Pașii de urmat când copilul își sparge sau își pierde un dinte: diferența dintre dinții de lapte și cei permanenți, cum păstrezi dintele și când mergi la urgențe.

Accident dentar la copil: ce faci când cade sau i se sparge un dinte

Dacă copilul a căzut și și-a lovit dinții, primul pas este să vezi dacă are și alte leziuni, apoi ce s-a întâmplat cu dintele. Un dinte de lapte căzut nu se pune niciodată la loc. Un dinte permanent căzut se poate salva adesea, dacă îl pui înapoi sau îl păstrezi în lapte și ajungi repede la dentist.

Mai întâi: are nevoie copilul de urgențe?

Înainte să cauți dintele, uită-te la copil. Mergi la urgențe sau sună la 112 dacă a leșinat, chiar și pentru câteva secunde, dacă vomită, e neobișnuit de somnolent sau confuz, se plânge de dureri de cap puternice, nu poate închide gura sau mușcătura pare brusc „strâmbă” (semn posibil de fractură de maxilar), respiră greu sau sângerează abundent și nu se oprește după 10–15 minute de presiune. În aceste situații, dintele trece pe planul doi.

Dacă nu e cazul, încearcă să-l liniștești. Un copil speriat nu te lasă să te uiți în gură, iar tonul tău contează mai mult decât crezi. Clătește-i ușor gura cu apă, ca să vezi de unde curge sângele. Buza și gingia sângerează mult, chiar și la o rană mică. Apasă cu o compresă curată sau un tifon câteva minute. Pentru umflătură, ține o compresă rece învelită într-un prosop pe buză sau pe obraz.

Dintele de lapte: ce faci și ce nu faci

Accidentele la dinții de lapte sunt foarte frecvente între 1 și 3 ani, când copiii învață să meargă și cad cu fața în mobilă. Sub fiecare dinte de lapte se formează dintele permanent, iar tot ce faci are un singur scop: să nu-l afectezi pe acela.

Dacă dintele de lapte a căzut complet, nu-l pune la loc. Încercarea de a-l reintroduce poate lovi mugurele dintelui permanent. Păstrează-l, ca medicul să vadă că a ieșit întreg, și mergi la dentist în aceeași zi sau a doua zi. Medicul verifică dacă n-a rămas vreun fragment în gingie și dacă e nevoie de ceva pentru spațiu.

Dacă dintele s-a mișcat, a fost împins în sus în gingie (pare „mai scurt”) sau stă strâmb, nu-l împinge înapoi. Dentistul face o radiografie și decide dacă îl lasă să revină singur, dacă îl scoate sau dacă doar îl urmărește. Dinții de lapte împinși în gingie reapar adesea singuri în câteva săptămâni sau luni.

Dacă s-a ciobit doar un colț, dentistul poate șlefui muchia ascuțită sau reface bucata cu compozit. Chiar dacă pare un detaliu, un dinte de lapte netratat poate face infecție.

Dintele permanent căzut: fiecare minut contează

Dinții permanenți din față apar în jurul vârstei de 6–8 ani, deci la un școlar orice dinte din față pierdut este probabil definitiv. Aici e urgență stomatologică. Asociația Americană de Endodonție recomandă să ajungi la dentist ideal în 30 de minute, deși un dinte poate fi uneori salvat și după mai mult timp. Cu cât celulele de pe rădăcină stau mai puțin pe uscat, cu atât sunt mai mari șansele.

  1. Găsește dintele și prinde-l doar de coroană, partea albă care se vede în gură. Nu atinge rădăcina.
  2. Dacă e murdar, clătește-l câteva secunde cu lapte sau sub un jet slab de apă rece. Nu-l freca, nu folosi săpun și nu-l șterge cu șervețelul.
  3. Dacă poți și copilul cooperează, pune-l înapoi în alveolă, cu fața corectă spre în afară. Apoi copilul mușcă ușor pe o compresă ca să-l țină pe loc.
  4. Dacă nu reușești, pune dintele într-un pahar cu lapte. Nu-l ține în apă și nu-l lăsa să se usuce. La un copil mic, nu-l pune în gura lui, pentru că îl poate înghiți.
  5. Mergi imediat la un dentist, la o clinică cu program de urgență sau la urgențele unui spital cu serviciu de chirurgie oro-maxilo-facială.

La cabinet, medicul curăță zona, repoziționează dintele și îl leagă de dinții vecini cu o atelă subțire, lipită, pentru câteva săptămâni. Poate întreba dacă vaccinarea antitetanică e la zi, mai ales dacă dintele a căzut pe pământ. Tot el decide dacă e nevoie de alte medicamente. Nu da copilului antibiotic din proprie inițiativă. Dacă accidentul a avut loc la sport, pașii sunt aceiași; îi găsești și în protocolul pentru traumatism dentar la sport.

Dintele permanent ciobit sau mișcat

Dacă dintele permanent s-a rupt, caută bucata. Pune-o în lapte sau în ser fiziologic, pentru că de multe ori medicul o poate lipi la loc. Dacă fragmentul s-a pierdut, dintele se reface cu compozit, de obicei într-o singură ședință. Uneori se vede un punct roz sau roșu în mijlocul rupturii: e nervul expus, iar copilul trebuie dus la dentist în aceeași zi. Mai multe despre tipurile de fracturi găsești în articolul despre dintele spart sau ciobit.

Un dinte permanent care s-a deplasat, fie împins înăuntru, fie ieșit parțial, fie înclinat, nu se repoziționează acasă. Dentistul îl aduce la loc, de obicei cu anestezie locală, și îl imobilizează.

Ce urmează după accident

Chiar dacă totul pare în regulă după o zi, un dinte lovit trebuie urmărit. Nervul poate suferi fără să doară, iar semnele apar după săptămâni sau luni. Cel mai des, dintele se închide la culoare: devine gri, maroniu sau gălbui. Uneori apare un mic „coș” pe gingie deasupra dintelui, semn de infecție și de posibil abces dentar. Medicul programează controale, cu radiografii, la câteva săptămâni și apoi la câteva luni după accident.

Dacă un dinte de lapte s-a pierdut prea devreme, dentistul verifică dacă dinții vecini se înclină spre spațiul liber. Uneori recomandă un menținător de spațiu, alteori doar urmărește. La un dinte de lapte lovit, dintele permanent de dedesubt poate ieși uneori cu o pată albă sau maronie; nu e vina ta, dar e bine să știi.

În primele zile, copilul mănâncă moale și rece: iaurt, piure, supă călduță, paste bine fierte. Periajul continuă, cu o periuță moale, blând în zona lovită. Pentru durere, întreabă medicul sau farmacistul ce analgezic și ce doză se potrivesc vârstei și greutății copilului.

Revino la dentist mai repede dacă durerea crește în loc să scadă, dacă se umflă fața, dacă apare febră sau dacă dintele se mișcă tot mai mult. Umflătura care se întinde spre ochi sau gât, febra mare și greutatea la înghițit înseamnă drum direct la urgențe.

Cum reduci riscul de accidente

Nu poți ține un copil departe de orice cădere, dar poți reduce loviturile serioase. Acasă, protecțiile pe colțurile mesei și un covor care nu alunecă ajută la vârsta primilor pași. Copilul nu ar trebui să alerge cu obiecte în gură, cum ar fi periuța, acadeaua sau jucăriile. La sporturile de contact sau cu mingea (fotbal, handbal, hochei, arte marțiale), o gutieră de protecție făcută de dentist, pe amprenta copilului, protejează dinții, buzele și maxilarul mai bine decât una universală. Pentru bicicletă, trotinetă și role, casca e obligatorie.

Controalele obișnuite ajută și după un accident: un copil care cunoaște cabinetul are mai puțină frică de dentist și cooperează mai ușor când chiar e nevoie de o intervenție.

Întrebări frecvente

De ce nu pot pune la loc un dinte de lapte căzut?

Rădăcina dintelui de lapte stă foarte aproape de dintele permanent care se formează dedesubt. Dacă împingi dintele înapoi, poți lovi sau infecta mugurele permanent. De aceea, ghidurile recomandă ca dintele de lapte căzut să nu fie reimplantat, dar copilul să fie văzut de dentist.

Copilul și-a lovit dintele, dar nu doare. Mai merg la dentist?

Da, merită un control în câteva zile, chiar dacă nu vezi nimic. Radiografia poate arăta o fisură a rădăcinii sau o problemă a osului, iar medicul notează starea dintelui ca să poată compara la controalele următoare.

Dintele lovit s-a făcut gri. Trebuie scos?

Nu neapărat. Uneori culoarea se schimbă din cauza unei vânătăi în interiorul dintelui și revine parțial. Alteori nervul a murit și dintele are nevoie de tratament. Dentistul decide după radiografie și după semnele de infecție, așa că programează un control.

Ce fac dacă nu găsesc dintele permanent căzut?

Mergi oricum la dentist cât mai repede. Dintele poate fi împins în gingie sau copilul l-ar fi putut înghiți. Dacă tușește sau respiră greu, mergi la urgențe sau sună la 112, pentru că dintele ar fi putut ajunge în căile respiratorii.

Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.