În cele mai multe cazuri, da: un dinte de lapte cu carie trebuie tratat, pentru că mai are de stat ani buni în gură, iar caria netratată duce la durere, infecție și, uneori, la probleme pentru dintele definitiv de dedesubt. Există și excepții, când dintele urmează să cadă în câteva luni și caria e mică; atunci medicul poate alege să o urmărească. Decizia se ia după vârsta copilului, cât de adâncă e caria și cât mai are dintele până la schimbare, nu după principiul „oricum cade”.
Cât stau, de fapt, dinții de lapte în gură
Copilul are 20 de dinți de lapte, iar schimbarea lor începe în jurul vârstei de 6 ani, cu incisivii de jos. Molarii de lapte, cei din spate, rămân însă pe arcadă până pe la 10–12 ani. Asta înseamnă că o carie apărută la 4 ani pe un molar are în față șase-opt ani în care poate evolua.
Pe durata asta, dinții de lapte fac mai mult decât pare. Copilul mestecă cu ei, iar un dinte dureros îl face să refuze carnea, fructele tari sau legumele crude. Dinții din față ajută la pronunția corectă a unor sunete. Și, poate cel mai important, fiecare dinte de lapte ține locul pentru dintele definitiv care îi urmează. Medicii îi numesc uneori „aparatul ortodontic natural” al copilului.
De ce caria nu „așteaptă” să cadă dintele
Caria este o boală produsă de bacterii, nu o pată. Nu se oprește singură și nu stă pe loc până la schimbarea dintelui. La dinții de lapte smalțul și dentina sunt mai subțiri decât la cei definitivi, iar camera pulpară (unde se află nervul) este relativ mare. Din acest motiv, o carie care la un adult ar avansa în ani poate ajunge la nerv în câteva luni la un copil.
Semnalele pe care le poți observa acasă: o pată maronie sau neagră pe dinte, o gaură în care se prinde mâncarea, copilul care se plânge când mănâncă dulce sau rece, care mestecă doar pe o parte sau care se trezește noaptea cu durere. Uneori nu observi nimic până nu apare o umflătură pe gingie. De aceea contează controalele regulate, chiar dacă nu doare nimic.
Ce se poate întâmpla dacă nu tratezi caria
Primul lucru este durerea. Când caria ajunge aproape de nerv, durerea poate apărea spontan, noaptea, și poate ține copilul treaz. Un copil de 4–5 ani nu știe întotdeauna să spună ce îl doare; îl vei vedea iritabil, mâncând mai puțin sau ducând mâna la obraz.
Apoi, infecția. Nervul moare, iar bacteriile ajung la vârful rădăcinii și în os. Pe gingie poate apărea o bubiță care se sparge și lasă puroi (o fistulă), sau se poate forma un abces dentar, cu umflarea obrazului. La copil, infecția se poate extinde mai repede decât la adult.
Mugurele dintelui definitiv stă chiar sub rădăcinile dintelui de lapte. O infecție cronică în zona aceea poate lăsa pe dintele definitiv pete albe sau maronii ori smalț cu defecte, vizibile când acesta erupe, uneori și schimbări ale poziției în care iese.
Dacă dintele trebuie scos prea devreme, dinții vecini se înclină spre spațiul liber, iar dintele definitiv nu mai are loc. Rezultatul poate fi un dinte care iese strâmb sau rămâne blocat în os, iar mai târziu o nevoie de aparat dentar care putea fi evitată.
Mai contează și experiența copilului. O plombă mică, făcută la timp, este de obicei o ședință scurtă și ușor de tolerat. O urgență cu durere și umflătură, rezolvată printr-o extracție, este o amintire care poate alimenta frica de dentist ani la rând.
Cum hotărăște medicul ce face
Stomatologul care lucrează cu copii se uită la câteva lucruri: cât de adâncă este caria (de obicei cu o radiografie mică), câți ani are copilul, cât de avansată este rădăcina dintelui definitiv și cât de mult s-a resorbit deja rădăcina dintelui de lapte. Un dinte care se mișcă deja și urmează să cadă în câteva luni se tratează altfel decât un molar care mai are șase ani de stat în gură.
Contează și cât de mult poate coopera copilul. Uneori se începe cu ceva simplu, ca să se obișnuiască, și se amână tratamentul complex pentru ședința următoare. Uneori, dacă sunt multe carii și copilul e foarte mic, medicul propune sedare sau anestezie generală, ca să se rezolve totul în siguranță, dintr-o dată.
Ce opțiuni de tratament există
Ce alege medicul depinde de cât de adâncă e caria și de cât mai are dintele de stat în gură. Variantele, de la cea mai simplă la cea mai amplă:
- Lac cu fluor și urmărire: pentru petele albe sau cariile foarte mici, mai ales la dinții care se schimbă curând.
- Obturația (plomba): pentru cariile mici și medii, cu materiale de culoarea dintelui; unele eliberează fluor și protejează marginile.
- Tratamentul nervului: când caria a ajuns la pulpă, se îndepărtează doar partea din coroană (pulpotomie) sau tot nervul (pulpectomie), iar dintele rămâne pe arcadă.
- Coronița pediatrică: pentru molarii foarte distruși sau după tratamentul nervului; coronițele prefabricate din oțel sau zirconiu acoperă dintele până la schimbare.
- Extracția: când dintele nu mai poate fi salvat sau infecția e prea extinsă; pentru molarii scoși devreme, medicul poate recomanda un menținător de spațiu.
Menținătorul de spațiu este un mic dispozitiv, fix sau mobil, care împiedică dinții vecini să se încline până erupe dintele definitiv. Dacă după o extracție ți se propune unul, întreabă cât timp va sta și cum se curăță.
Dacă obrazul copilului se umflă, are febră, este moleșit sau nu poate deschide bine gura, mergi în aceeași zi la stomatolog sau la urgențe. Dacă umflătura se extinde spre ochi sau spre gât, ori copilul respiră sau înghite greu, sună la 112. Nu da antibiotice rămase de la alt tratament, fără indicația medicului.
Cum eviți să ajungi în situația asta
Periază-i dinții de două ori pe zi cu pastă cu fluor și ajută-l la periaj până pe la 7–8 ani, pentru că înainte de vârsta asta copilul nu are îndemânarea necesară. Dulciurile și sucurile să rămână la mese, nu ronțăite toată ziua, iar între mese să bea apă. La cei mici, atenție la caria de biberon, care apare din obiceiul de a adormi cu lapte sau suc.
Controalele la stomatolog, începute de la primul dinte sau în jurul vârstei de un an, prind cariile când sunt mici. Pe molarii definitivi, care apar în jurul vârstei de 6 ani, medicul poate recomanda sigilarea șanțurilor, o procedură rapidă și fără anestezie.
Întrebări frecvente
Dacă dintele de lapte nu doare, mai trebuie tratat?
Adesea da. Multe carii nu dor până nu ajung aproape de nerv, iar atunci tratamentul este deja mai complicat. Excepția este un dinte care urmează să cadă în scurt timp și are o carie mică; medicul îți poate propune să îl urmăriți.
Ce se întâmplă dacă scoatem dintele de lapte, în loc să îl tratăm?
La dinții din față efectul asupra spațiului este de obicei mic. La molarii de lapte scoși cu ani înainte de schimbare, dinții vecini se pot înclina și pot bloca locul dintelui definitiv. De aceea, după o extracție timpurie se discută despre un menținător de spațiu.
Are rost tratamentul de canal la un dinte de lapte?
Da, dacă dintele mai are destul timp până la schimbare și poate fi refăcut. Tratamentul pulpei la dinții de lapte este diferit de cel de la adulți și are scopul de a păstra dintele fără durere și fără infecție până cade natural.
E periculoasă anestezia la dentist pentru copii?
Anestezia locală folosită la dentist este sigură la copii, în dozele calculate de medic după greutate. Sedarea și anestezia generală au reguli mai stricte și se fac doar în condiții adecvate, după o evaluare, când beneficiul este clar.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
