„Caria de biberon” este numele popular pentru caria precoce a copilăriei: carii care apar la dinții de lapte ai bebelușilor și copiilor mici, de obicei începând cu incisivii de sus. Apare când dinții stau des și mult timp în contact cu lichide care conțin zahăr (inclusiv lapte), mai ales noaptea, și nu sunt curățați. Se poate preveni aproape în totalitate, cu câteva obiceiuri care încep de la primul dinte.
Cum arată și unde apare prima dată
Primul semn este discret: o linie sau câteva pete albe, mate, cretoase, pe fața dinților de sus din față, chiar lângă gingie. Mulți părinți le iau drept resturi de lapte, dar nu se șterg. În acest stadiu smalțul a pierdut minerale, dar nu s-a format încă o gaură, iar procesul se poate opri.
Dacă nu se schimbă nimic, petele devin gălbui, apoi maronii, iar smalțul se rupe și apar cavități. Dinții de lapte au smalțul mai subțire decât cei definitivi, așa că, odată ajunsă în dentină, caria avansează repede și poate distruge coroana dintelui în câteva luni. De obicei, dinții de jos din față sunt afectați mai târziu sau deloc, pentru că în timpul suptului limba îi acoperă și îi protejează, iar saliva din zonă îi spală.
Dacă observi pete albe care nu dispar la periaj, pete maronii sau un dinte care pare „ciobit” fără să se fi lovit copilul, programează-te la un medic stomatolog care lucrează cu copii. Cu cât se vede mai devreme, cu atât tratamentul e mai simplu.
De ce apare
Caria apare când bacteriile din placa de pe dinți transformă zahărul în acid, iar acidul scoate mineralele din smalț. Contează nu doar ce bea copilul, ci mai ales cât de des și cât timp stau dinții în contact cu zahărul.
Lichidele cu risc sunt toate cele care conțin zaharuri: sucurile de fructe (chiar și cele „fără zahăr adăugat”), ceaiurile îndulcite, apa cu zahăr sau miere, laptele de vacă și formula. Și laptele matern conține lactoză, dar alăptarea în sine nu este cauza principală a cariilor. Riscul crește când copilul are deja dinți, adoarme la sân sau cu biberonul și suge intermitent toată noaptea, iar dinții nu sunt periați și în restul zilei primește și dulciuri.
Somnul este momentul cel mai periculos. Noaptea se produce mult mai puțină salivă, iar saliva este cea care spală dinții și neutralizează acidul. Un biberon cu lapte sau suc lăsat în pătuț înseamnă ore întregi de „baie” dulce pentru incisivii de sus. La fel se întâmplă cu biberonul sau cana cu cioc purtate prin casă toată ziua, din care copilul sorbește la câteva minute.
Bacteriile care produc carii ajung în gura copilului în primii ani, de cele mai multe ori de la cei din jur, prin salivă. Lingurița gustată de adult, suzeta „curățată” în gura părintelui sau aceeași cană pot grăbi acest transfer. Un părinte cu carii netratate are mai multe astfel de bacterii, de aceea propria ta vizită la dentist ajută și copilul.
De ce contează, chiar dacă dinții vor cădea
Dinții de lapte rămân în gură mulți ani: molarii de lapte, de exemplu, se schimbă abia în jurul vârstei de 10–12 ani. Un copil cu carii avansate are dureri, mănâncă mai greu, doarme prost și poate face abcese dentare. O infecție la rădăcina unui dinte de lapte poate afecta dintele definitiv care se formează dedesubt, lăsând pete sau defecte de smalț.
Pierderea prea timpurie a unui dinte de lapte lasă un spațiu în care dinții vecini se pot înclina, iar dintele definitiv nu mai are loc să iasă drept. În plus, un copil care a avut carie precoce are un risc mai mare de carii și la dinții definitivi. Dacă te întrebi dacă merită tratat un dinte care oricum va cădea, răspunsul detaliat este în articolul despre tratarea dinților de lapte.
Cum o previi, de la naștere până la primii ani
Înainte să apară dinții, poți șterge gingiile bebelușului o dată pe zi cu o compresă curată sau un tifon umed. Nu e obligatoriu din motive medicale, dar îl obișnuiește cu ideea că cineva îi umblă în gură.
De la primul dinte, periază de două ori pe zi, iar un periaj trebuie să fie seara, ultimul lucru înainte de somn. Folosește o periuță mică, moale, și pastă de dinți cu fluor: până la 3 ani doar un strat subțire, cât un bob de orez, iar între 3 și 6 ani cât un bob de mazăre. Detalii despre concentrație găsești în ghidul despre pasta de dinți cu fluor, iar despre tehnică, în cel despre periajul la copii. Nu clăti după periaj; copilul doar scuipă surplusul, când știe.
Câteva reguli practice legate de biberon și băuturi:
- copilul își termină biberonul înainte să fie pus în pat; dacă are nevoie de ceva în pătuț, acela este apă simplă;
- biberonul servește pentru masă, nu pentru adormit sau ca jucărie purtată toată ziua;
- în jurul vârstei de un an, încurajează băutul din cană deschisă sau cu pai;
- sucurile de fructe nu sunt necesare, mai ales în primul an; dacă le dai mai târziu, doar la masă, puțin, din cană;
- nu înmuia suzeta în miere, zahăr sau sirop (mierea este, în plus, interzisă sub un an din alte motive medicale).
Dacă alăptezi noaptea după apariția dinților, nu trebuie să renunți la alăptare. Discută cu medicul pediatru și cu stomatologul despre riscul copilului tău; de obicei, periajul seara și reducerea gustărilor dulci din timpul zilei cântăresc mai mult.
Prima vizită la stomatolog se face la apariția primului dinte sau cel târziu în jurul vârstei de un an. Medicul verifică dinții, îți arată cum să periezi și îți spune dacă e nevoie de lac cu fluor aplicat în cabinet. Despre cum decurge găsești detalii în articolul despre prima vizită la dentist.
Ce se face când caria a apărut deja
Tratamentul depinde de cât de avansată este caria, de vârsta copilului și de cât de mult poate coopera. Petele albe se pot opri cu lac cu fluor aplicat de medic la câteva luni, plus schimbarea obiceiurilor de acasă. Cavitățile mici se obturează cu materiale de culoarea dintelui, adesea cu cimenturi care eliberează fluor. Molarii de lapte foarte distruși se pot acoperi cu coronițe prefabricate, care îi țin până la schimbare.
Când caria a ajuns la nerv, se poate face un tratament al pulpei dintelui de lapte. Dinții care nu mai pot fi salvați se extrag, iar în locul molarilor scoși prea devreme medicul poate recomanda un menținător de spațiu. La copiii foarte mici sau cu multe carii, tratamentul se face uneori sub sedare sau anestezie generală, într-un cadru care permite asta în siguranță.
Dacă obrazul copilului se umflă, are febră și este moleșit sau nu mai vrea să mănânce și să bea din cauza durerii, mergi în aceeași zi la stomatolog sau la urgențe. Dacă umflătura se întinde spre ochi sau gât, sau copilul respiră ori înghite greu, sună la 112.
Întrebări frecvente
Pot să las copilul să adoarmă cu biberonul cu apă?
Da. Apa simplă nu produce carii. Problema apare doar când în biberon este lapte, formulă, suc, ceai îndulcit sau orice altă băutură cu zahăr.
Alăptarea noaptea îi strică dinții?
Laptele matern singur rareori produce carii. Riscul crește când copilul are dinți, suge des toată noaptea, nu este periat seara și primește zahăr în restul zilei. Nu e nevoie să oprești alăptarea; e nevoie de periaj seara cu pastă cu fluor și de controale la stomatolog.
Petele albe de pe dinții bebelușului dispar?
Nu dispar singure, dar se pot opri și uneori se pot remineraliza dacă periajul cu fluor devine regulat, dacă se reduc băuturile dulci și dacă medicul aplică lac cu fluor. Dacă nu faci nimic, se transformă în carii.
Cât de devreme poate apărea caria de biberon?
Imediat ce apar dinții. Incisivii de sus ies de obicei în primul an de viață, iar la un copil care adoarme frecvent cu biberonul petele albe se pot vedea înainte de vârsta de doi ani.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
