Sari la conținut
Informație stomatologică verificată, explicată pe înțelesul tuturor

Diastemă (spațiu între dinți): opțiuni de tratament fără și cu aparat

Diastema (strungăreața) e de cele mai multe ori o variantă normală, dar un spațiu nou la adult poate semnala o problemă de gingie. Vezi cauzele și cum se închide, cu sau fără aparat dentar.

Diastemă (spațiu între dinți): opțiuni de tratament fără și cu aparat

Diastema este un spațiu vizibil între doi dinți, cel mai des între incisivii centrali de sus, cunoscută popular ca strungăreață. În multe cazuri e o simplă variantă de zâmbet și nu are nevoie de tratament. Dacă vrei totuși să o închizi, spațiile mici se rezolvă de obicei cu bonding din compozit sau cu fațete, iar cele mari, sau cele însoțite de alte probleme de poziție, cu aparat dentar. Un spațiu care apare la vârsta adultă, unde înainte nu era, trebuie însă verificat întâi la gingie.

De ce apare spațiul dintre dinți

Cea mai frecventă explicație ține de proporții: dinții sunt puțin mai mici decât arcada pe care stau, așa că nu umplu tot locul. Uneori un incisiv lateral e mai mic decât de obicei (are formă conică) sau lipsește cu totul din naștere, iar dinții vecini se distanțează.

Frenul buzei superioare, pliul de țesut care leagă buza de gingie între incisivii din față, poate fi gros sau prins foarte jos, aproape de marginea gingiei dintre incisivi. Un semn pe care îl verifică dentistul: trage ușor buza în sus și se uită dacă gingia dintre dinți se albește. Asta sugerează că frenul poate contribui la menținerea spațiului.

Obiceiurile contează și ele. Suptul degetului sau suzeta folosite mult timp pot împinge dinții din față înainte. La unii copii și adulți, limba apasă pe dinții din față la fiecare înghițire, în loc să se sprijine pe cerul gurii, iar presiunea repetată deschide treptat spații. Despre momentul în care suzeta devine o problemă, citește articolul despre suzetă și suptul degetului.

La adulți, există o cauză care nu trebuie ratată: boala parodontală. Când osul care susține dinții se pierde, dinții din față pot începe să se „evantaieze” și să se distanțeze, uneori împreună cu sângerarea gingiilor și o ușoară mobilitate. În acest caz, închiderea spațiului vine abia după tratamentul gingiei. Semnele și tratamentul sunt descrise în articolul despre parodontită.

Strungăreața la copii

La copiii mici, spațiile dintre dinții de lapte sunt normale și chiar binevenite, pentru că dinții permanenți sunt mai mari și au nevoie de loc. Și când apar incisivii permanenți, e obișnuit ca între cei doi de sus să existe un spațiu, care de multe ori se reduce după ce erup caninii. Ortodontul poate recomanda să se aștepte și să se urmărească evoluția, în loc să se intervină imediat. Dacă spațiul e mare, rămâne după erupția caninilor sau vezi un dinte care lipsește, merită un consult ortodontic.

Când e doar estetică și când e o problemă

Pentru mulți oameni, strungăreața ține de personalitate, iar în unele culturi e considerată chiar un semn de frumusețe. Dacă nu te deranjează, gingiile sunt sănătoase și spațiul nu se schimbă, nu există un motiv medical să o închizi.

Merită consultat dentistul dacă spațiul e nou sau se mărește, dacă gingiile sângerează la periaj, dacă un dinte pare să se miște sau dacă mâncarea se blochează constant între dinți și gingia se inflamează. În cazuri mai rare, un spațiu mare între dinții din față poate influența pronunția sunetelor „s” și „z”.

Închiderea spațiului fără aparat

Bonding din compozit

Dacă spațiul e mic, de un milimetru sau doi, iar dinții sunt bine aliniați, medicul poate adăuga compozit pe marginile celor doi dinți, lărgindu-i puțin până se întâlnesc. Se face într-o ședință, de obicei fără anestezie și fără șlefuire. Compozitul se poate păta și ciobi cu timpul și are nevoie de retușuri, dar se repară ușor. Pentru spații mai mari, rezultatul poate arăta nenatural: doi incisivi foarte lați atrag atenția mai mult decât strungăreața. Detalii în articolul despre bondingul dentar.

Fațete ceramice

Fațetele permit schimbarea simultană a lățimii, formei și culorii dinților și rezistă bine la pătare. Pentru că, de obicei, se îndepărtează un strat subțire de smalț, alegerea e ireversibilă. Sunt potrivite mai ales când vrei să corectezi și alte lucruri, nu doar spațiul. Informații despre tipuri și prețuri găsești în articolul despre fațetele dentare.

Coroane, punți și implanturi

Coroanele au sens doar dacă dinții de lângă spațiu sunt deja distruși sau tratați de canal. Nu se pun coroane pe dinți sănătoși doar pentru a închide o strungăreață. Dacă spațiul vine dintr-un dinte lipsă, soluția este înlocuirea lui, cu implant sau punte, eventual după ce aparatul a distribuit corect spațiile.

Frenectomia

Dacă frenul contribuie la spațiu, se poate îndepărta sau repoziționa printr-o intervenție mică, sub anestezie locală, cu bisturiul sau cu laserul. Momentul se stabilește de ortodont: de multe ori se face după ce spațiul a fost închis cu aparat, alteori înainte. Frenectomia singură nu închide un spațiu deja format la adult.

Închiderea spațiului cu aparat dentar

Aparatul mută efectiv dinții, deci nu adaugă material pe ei. E varianta de ales când spațiul e mare, când există mai multe spații sau când strungăreața vine împreună cu înghesuire, rotații ori o mușcătură incorectă.

Aparatul fix, cu brackeți metalici sau ceramici, oferă control foarte bun asupra fiecărui dinte. Alignerele transparente sunt discrete și se scot la masă și la periaj, dar funcționează doar dacă le porți cea mai mare parte a zilei. Pentru o strungăreață simplă, tratamentul poate dura câteva luni; pentru cazurile complexe, mai mult. Diferențele sunt explicate în articolul despre aparatul dentar invizibil și cel tradițional.

Uneori se combină: aparatul redistribuie spațiile, iar la final medicul completează cu puțin compozit un incisiv lateral mai mic. Vârsta nu e un impediment, iar articolul despre tratamentul ortodontic la adulți explică la ce să te aștepți.

Cum eviți redeschiderea

Spațiile închise prin aparat au tendința să se redeschidă, mai ales strungăreața dintre incisivii de sus. De aceea, după aparat urmează contenția: o sârmă subțire lipită pe spatele dinților sau o gutieră transparentă purtată noaptea. Mulți ortodonți recomandă contenția pe termen lung, uneori ani întregi sau pe o perioadă nedeterminată. Motivele sunt explicate în articolul despre reținerea ortodontică.

Dacă spațiul avea o cauză care persistă, de pildă limba care apasă pe dinți sau boala parodontală, riscul de recidivă rămâne mare până când se rezolvă și cauza.

Întrebări frecvente

Pot închide strungăreața fără aparat?

Da, dacă spațiul e mic și dinții sunt bine aliniați. Bondingul din compozit și fațetele sunt variantele obișnuite. Pentru spații mari sau cu alte probleme de poziție, aparatul dă de obicei un rezultat mai natural.

Strungăreața copilului se închide singură?

De multe ori se reduce după erupția caninilor permanenți. Dacă spațiul rămâne mare, dacă lipsește un dinte sau copilul își suge degetul, cere părerea unui ortodont.

De ce mi-au apărut spații între dinți la 40 de ani?

Un spațiu nou la vârsta adultă poate fi semn de boală parodontală, de o schimbare a mușcăturii sau de pierderea unui dinte din spate. Mergi la dentist pentru un control al gingiilor înainte de orice tratament estetic.

Cât rezistă bondingul pus pentru strungăreață?

De obicei câțiva ani, între 3 și 10, în funcție de mărimea lui și de obiceiurile tale. Se poate lustrui și retușa la controale.

Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.