Pentru un dinte lipsă între doi dinți sănătoși, implantul este de obicei varianta mai bună pe termen lung, pentru că nu atinge dinții vecini și ajută la păstrarea osului. Puntea rămâne o alegere foarte bună când dinții vecini au deja coroane sau plombe mari, când nu se poate face o intervenție chirurgicală ori când ai nevoie de o soluție fixă într-un timp scurt. Alegerea ține de situația din gura ta, nu de o regulă general valabilă.
Cum funcționează fiecare
Un implant dentar este un șurub mic, de obicei din titan, introdus în os în locul rădăcinii pierdute. După câteva luni, cât osul se prinde de el, se montează o piesă de legătură (bont) și o coroană. Dinții vecini nu sunt atinși deloc.
Puntea clasică e o lucrare fixă făcută din mai multe coroane unite. Cele de la capete se cimentează pe dinții vecini spațiului gol, numiți dinți stâlpi, iar între ele „atârnă” dintele artificial. Ca să încapă coroanele, dinții stâlpi se șlefuiesc, iar această pregătire nu se mai poate anula.
Mai există o variantă mai puțin cunoscută: puntea adezivă (Maryland), la care dintele artificial are niște aripioare lipite pe fața din spate a dinților vecini, cu șlefuire minimă sau deloc. Se folosește mai ales pentru dinții din față și în situațiile în care forțele de mestecare nu sunt mari.
Ce se întâmplă cu dinții vecini
Aici e diferența cea mai mare. Dacă dinții de lângă spațiul gol sunt intacți, o punte clasică înseamnă să îndepărtezi mult din doi dinți sănătoși ca să înlocuiești unul. Un dinte șlefuit și acoperit cu coroană are, în timp, un risc mai mare de carie la marginea coroanei și, uneori, ajunge să aibă nevoie de tratament de canal.
Situația se schimbă complet dacă dinții vecini au deja plombe mari sau coroane vechi care trebuie refăcute. Atunci șlefuirea nu mai „costă” mare lucru, iar puntea îi protejează și pe ei.
Osul, gingia și aspectul
După pierderea unui dinte, osul din zona respectivă se retrage treptat, pentru că nu mai e solicitat. Implantul transmite forțele de mestecare în os și ajută la păstrarea volumului lui.
Sub dintele artificial al unei punți, osul continuă să se retragă încet. În timp, între punte și gingie poate apărea un mic spațiu în care se adună resturi de mâncare, iar la dinții din față poate deveni vizibil. Nu se întâmplă la toată lumea și nu imediat, dar merită știut când compari cele două variante.
La dinții din față, aspectul contează mult. Ambele variante pot arăta foarte natural dacă sunt lucrate cu materiale integral ceramice, de exemplu o coroană din zirconiu. Dificultatea la implant apare când gingia și osul s-au retras mult înainte de inserare: coroana poate ieși mai lungă decât dintele vecin, iar uneori e nevoie de o grefă de țesut ca să arate bine. La punțile metalo-ceramice vechi, marginea gri a coroanei poate deveni vizibilă dacă gingia se retrage.
Durata tratamentului și intervenția
Puntea se face în câteva săptămâni, fără chirurgie: o ședință de șlefuire și amprentă, cu o punte provizorie între timp, apoi cimentarea. De obicei e nevoie de două-trei vizite.
Implantul presupune o mică intervenție chirurgicală cu anestezie locală. Apoi urmează câteva luni de vindecare până la coroana finală, iar dacă lipsește os e nevoie de adiție osoasă sau sinus lift, ceea ce prelungește tratamentul. În unele cazuri se poate pune o coroană provizorie imediat, dar asta hotărăște chirurgul, după stabilitatea implantului.
Pentru implant, medicul verifică și sănătatea ta generală: fumatul, diabetul necontrolat, boala parodontală netratată sau anumite tratamente pentru osteoporoză ori cancer cresc riscul de eșec sau de complicații. Nu sunt neapărat interdicții, dar trebuie discutate deschis.
Curățare, durată de viață și cost
Sub punte trebuie să cureți zilnic cu ață cu capăt rigid, cu un înfilator sau cu periuțe interdentare, altfel placa se adună exact la marginea dinților stâlpi. E un obicei nou, pe care mulți îl neglijează după primele luni.
Implantul se curăță mai simplu, cu periuța și ață sau periuțe interdentare, ca un dinte obișnuit. Nu înseamnă însă că poate fi neglijat. Gingia din jurul lui se poate inflama, iar dacă inflamația ajunge la os (periimplantită), implantul se poate pierde. Riscul e mai mare la fumători și la cei care au avut parodontită.
O punte ține de regulă între 5 și 15 ani, uneori mai mult. Dacă un dinte stâlp face carie sau se fisurează, de multe ori trebuie refăcută toată puntea. Implanturile bine îngrijite pot rezista foarte mulți ani, iar coroana de pe implant se poate înlocui separat dacă se uzează.
Puntea e de obicei mai ieftină la început, iar implantul costă mai mult. Pe termen lung diferența se poate reduce, dacă puntea ajunge să fie refăcută o dată sau de două ori. Cere un plan în scris pentru ambele variante, cu tot ce include fiecare.
Când alegi implantul și când puntea
Implantul are de obicei mai mult sens când:
- dinții vecini sunt sănătoși și fără lucrări;
- ai suficient os sau accepți o adiție osoasă;
- ești nefumător sau ai renunțat, iar bolile generale sunt sub control;
- vrei o soluție cât mai independentă de ceilalți dinți.
Puntea poate fi alegerea mai bună când dinții vecini au deja coroane ori plombe mari, când o intervenție chirurgicală nu e posibilă sau ai motive medicale să o eviți, când osul lipsește mult și nu vrei proceduri de reconstrucție ori când ai nevoie de o soluție fixă rapid.
Dacă lipsesc mai mulți dinți la rând, discuția se schimbă: se poate face o punte sprijinită pe două implanturi, fără să atingi dinții naturali. Iar dacă lipsesc aproape toți dinții, intră în calcul și proteza mobilă sau o lucrare fixă pe mai multe implanturi.
La consultație, medicul se uită la dinții vecini, la gingii, la cantitatea de os (pe radiografie sau CBCT) și la mușcătură. Întreabă-l ce ar alege dacă ar fi în locul tău și de ce, ce se întâmplă dacă peste câțiva ani un dinte stâlp are probleme și ce presupune întreținerea fiecărei variante.
Întrebări frecvente
Pot pune o punte pe implanturi?
Da. Când lipsesc trei sau patru dinți la rând, se pot pune două implanturi la capete și o punte pe ele. Așa dinții naturali rămân neatinși, iar numărul de implanturi e mai mic decât numărul dinților înlocuiți.
Se poate pune un implant în locul unei punți vechi?
De multe ori da, dacă există suficient os în zona fără dinte. Dinții stâlpi rămân însă șlefuiți și vor avea nevoie de coroane individuale.
Ce se întâmplă dacă nu înlocuiesc dintele deloc?
Dinții vecini se pot înclina spre spațiul gol, iar dintele de pe arcada opusă poate coborî. Mestecatul se mută pe cealaltă parte și curățarea devine mai grea. Nu se întâmplă peste noapte, dar se adună în ani.
Care e mai dureros?
Niciuna nu doare în timpul tratamentului, pentru că se lucrează cu anestezie locală. După implant ai câteva zile de disconfort, ca după o mică intervenție; după șlefuirea pentru punte, dinții pot fi sensibili la rece o perioadă.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
