Dinții se scurtează treptat din trei motive principale: scrâșnitul sau încleștarea (bruxismul), acizii care înmoaie smalțul (din băuturi, alimente sau reflux) și periajul prea agresiv. De obicei acționează mai mulți factori deodată. Refacerea se poate face cu compozit, fațete sau coroane, în funcție de cât s-a pierdut, dar primul pas este oprirea cauzei; altfel, și lucrările noi se vor toci sau vor ceda.
De ce se tocesc dinții
Smalțul e cel mai dur țesut din corp, dar nu se reface. Ce se pierde, rămâne pierdut, iar dentistul poate doar să oprească procesul și să înlocuiască structura lipsă.
Bruxismul e una dintre cauzele cele mai frecvente ale uzurii accentuate. Mulți oameni strâng sau scrâșnesc din dinți în somn fără să știe; află de la partener, de la dentist sau pentru că se trezesc cu maxilarul încordat și dureri de cap. Semnul clasic în oglindă sunt marginile incisivilor drepte, ca tăiate cu rigla, și suprafețe lucioase, plate, pe măsele. Stresul, somnul agitat, fumatul, alcoolul și cafeaua în exces pot înrăutăți situația. Dacă te recunoști aici, citește articolul despre semnele bruxismului.
Eroziunea e un proces chimic. Acizii nu vin de la bacterii, ca în cazul cariei, ci din sucuri, băuturi carbogazoase, citrice, vin, băuturi energizante sau din stomac. Refluxul gastroesofagian și vărsăturile repetate lasă urme tipice pe fața dinspre limbă a dinților de sus. Smalțul înmuiat de acid se tocește apoi mult mai ușor la mestecat și la periaj. Legătura cu refluxul e explicată pe larg în articolul despre refluxul gastric și eroziunea dentară.
Abraziunea înseamnă uzură mecanică din afară: periaj apăsat, cu periuță tare, pastă foarte abrazivă, dar și obiceiuri precum roaderea unghiilor, a pixului sau desfacerea ambalajelor cu dinții. Tipic apar șanțuri la baza dinților, lângă gingie.
Atriția este uzura naturală de la contactul dintre dinți. O anumită tocire e normală odată cu vârsta. Devine problemă când merge repede, de obicei pentru că se adaugă bruxismul sau o mușcătură în care câțiva dinți preiau toată forța.
Ce se întâmplă dacă lași lucrurile așa
Primul efect e cel vizibil: dinții din față par mai scurți și mai drepți, iar zâmbetul pare mai obosit. Când smalțul se subțiază și apare dentina, dinții pot deveni sensibili la rece, dulce sau acru. Dacă simți o înțepătură scurtă când bei apă rece, poate fi exact asta; detalii în articolul despre dinții sensibili.
Marginile subțiate se ciobesc mai ușor, iar dinții foarte uzați pot fisura. Un dinte fisurat doare de obicei scurt, la mușcătură, și poate evolua spre inflamarea nervului. În uzura foarte avansată, pe mulți dinți, înălțimea mușcăturii se poate reduce, iar partea de jos a feței poate părea mai scurtă. Asta nu se întâmplă în câteva luni, ci în ani, și nu la oricine.
Bruxismul în sine poate da dureri de maxilar, de cap sau de ureche, iar uneori se asociază cu probleme ale articulației temporo-mandibulare. Legătura cu uzura dinților nu e simplă și nu orice durere de articulație vine de la dinți, așa că medicul le evaluează pe rând.
Cum se refac dinții uzați
Alegerea depinde de câți dinți sunt afectați, de cât s-a pierdut din fiecare și de cauza uzurii. Medicul se uită la dinți, face fotografii și, de multe ori, modele sau o scanare, pentru că uzura se urmărește în timp.
Compozitul (bondingul) e soluția de primă linie pentru uzura ușoară sau moderată. Medicul adaugă rășină direct pe dinte și reface marginile sau vârfurile, de obicei fără șlefuire. E rapid și relativ ieftin, iar dacă se ciobește, se repară ușor. La bruxism se uzează și el, așa că ai nevoie de gutieră. Vezi și articolul despre bondingul dentar.
Fațetele ceramice se folosesc când sunt afectați mai mulți dinți din față și vrei și o schimbare de formă sau culoare. Rezistă bine și nu se pătează, dar pregătirea dintelui e de obicei ireversibilă. La un pacient cu bruxism necontrolat, ceramica se poate ciobi, așa că planul include protecție de noapte. Mai multe despre tipuri găsești în articolul despre fațetele dentare.
Coroanele sunt pentru dinții care au pierdut mult din structură sau au obturații mari. Îmbracă tot dintele și îl protejează, dar cer cea mai multă șlefuire. Pe dinții din spate, supuși la forțe mari, se folosesc des coroanele din zirconiu; diferențele de material sunt explicate în articolul despre coroana din zirconiu. Pe dinții din spate cu pereți încă buni, o microproteză de tip onlay poate fi o variantă intermediară.
Când uzura e generalizată, pe ambele arcade, e nevoie de un plan complet. De obicei medicul reface întâi, în compozit sau cu lucrări provizorii, înălțimea dinților, ca să vezi cum te simți și cum mesteci cu noua mușcătură. Dacă totul merge bine câteva săptămâni sau luni, se trece la lucrările definitive. Uneori e nevoie și de aparat dentar înainte, ca dinții să ajungă într-o poziție în care forțele se distribuie corect.
Oprește cauza, altfel refacerea nu ține
Pentru bruxism, cea mai folosită protecție este gutiera de noapte, făcută pe amprenta ta. Nu oprește scrâșnitul, dar preia forțele și protejează dinții și lucrările. Gutierele din farmacie, universale, nu sunt o alternativă bună pe termen lung. Dacă stresul sau somnul prost par să stea la bază, discută și cu medicul de familie; uneori sforăitul puternic și oprirea respirației în somn merită investigate separat.
Pentru eroziune, contează cum și când consumi alimentele acide, nu doar cât. Bea sucurile la masă, nu în înghițituri mici de-a lungul zilei, folosește paiul și clătește gura cu apă după. Nu te peria imediat după ceva acid sau după o vărsătură: așteaptă în jur de o oră, ca smalțul să se întărească la loc; până atunci poți clăti gura cu apă. Dacă ai arsuri frecvente, regurgitări sau gust acru dimineața, mergi la medicul de familie sau la gastroenterolog. Tratarea refluxului protejează și dinții.
Pentru abraziune, periuța moale, apăsarea ușoară și o pastă cu fluor obișnuită fac cea mai mare diferență. Dentistul îți poate arăta pe loc cum ții periuța.
Cât costă refacerea dinților uzați
Prețul total depinde de numărul de dinți și de soluția aleasă. Intervalele de mai jos sunt orientative, întâlnite frecvent în listele de prețuri ale clinicilor din România, și variază în funcție de oraș, clinică, material și complexitatea cazului:
- gutieră de bruxism făcută pe amprentă: aproximativ 300–800 lei;
- refacere cu compozit (bonding) pe un dinte: aproximativ 300–800 lei;
- fațetă din compozit: aproximativ 400–1.200 lei pe dinte;
- fațetă ceramică: aproximativ 1.400–3.000 lei pe dinte;
- coroană metalo-ceramică: aproximativ 650–1.600 lei;
- coroană integral ceramică sau din zirconiu: aproximativ 1.300–2.500 lei.
La acestea se pot adăuga consultația, radiografiile, igienizarea, lucrările provizorii și, dacă uzura a ajuns aproape de nerv, tratamente de canal. Pentru o reabilitare pe toate dinții, costul total se calculează doar după un plan detaliat, cu deviz pe etape.
Întrebări frecvente
Se poate reface smalțul pierdut?
Nu. Smalțul nu crește la loc. Fluorul poate întări suprafața rămasă și poate reduce sensibilitatea, dar structura pierdută se înlocuiește doar cu materiale: compozit, ceramică sau zirconiu.
Cum îmi dau seama dacă scrâșnesc din dinți noaptea?
Semnele frecvente sunt maxilarul încordat sau dureros dimineața, durerile de cap la trezire, dinții sensibili și marginile tocite ale dinților din față. De multe ori, partenerul aude zgomotul. Dentistul poate recunoaște și el urmele de uzură la control.
Ce e mai bun pentru dinți uzați: compozit sau fațete?
Pentru uzura ușoară sau moderată, compozitul e de obicei primul pas, pentru că nu se șlefuiește dintele și se repară ușor. Fațetele ceramice sunt potrivite când vrei un rezultat de durată pe mai mulți dinți din față și când cauza uzurii e sub control.
Pot dinții uzați să ducă la dureri de maxilar?
Uzura și durerea de maxilar au adesea aceeași cauză, bruxismul. Dacă ai dureri persistente, dificultăți la deschiderea gurii sau blocaje ale maxilarului, spune-i dentistului, care va evalua și articulația.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
