Te trezești frecvent cu maxilarul încleștat, cu dureri de cap sau cu o sensibilitate dentară pe care nu ți-o explici? Acestea pot fi semne ale bruxismului, adică scrâșnitul sau încleștarea involuntară a dinților, care poate apărea în timpul somnului sau ziua. Pentru că se petrece inconștient, multe persoane nu știu că au această problemă până când apar complicații. Recunoașterea semnelor din timp îți permite să îți protejezi dinții înainte ca uzura să devină greu de reparat.
Ce este bruxismul și de ce apare?
Bruxismul este termenul medical pentru obiceiul involuntar de a scrâșni (a freca dinții de sus de cei de jos) sau de a încleșta (a strânge puternic maxilarele) dinții. Este o activitate parafuncțională, adică o mișcare fără un scop util, precum mestecatul sau vorbitul. Există două forme principale:
- Bruxismul de somn (nocturn) – apare în timpul somnului, scapă complet controlului conștient și poate fi asociat cu alte tulburări de somn. Este forma cea mai greu de observat, iar forțele exercitate pot fi mari.
- Bruxismul de veghe (diurn) – strângerea dinților sau a maxilarelor în timpul zilei, de obicei în momente de stres, concentrare sau efort fizic. Pe acesta îl poți observa mai ușor, dacă știi la ce să fii atent.
Cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese. Se consideră că bruxismul rezultă dintr-o combinație de factori, iar la aceeași persoană pot acționa mai mulți:
- Factori psihologici și emoționali – stresul, anxietatea, frustrarea și tensiunea emoțională sunt printre cei mai frecvenți factori declanșatori. Legătura dintre tensiunea psihică și durerea de maxilar este explicată pe larg în articolul despre stresul cronic și problemele dentare.
- Factori legați de somn – bruxismul de somn este considerat o tulburare de mișcare legată de somn și apare mai des la persoanele care sforăie, au somn agitat, vorbesc în somn sau au apnee în somn.
- Medicamente și substanțe – unele antidepresive, stimulentele, consumul mare de cofeină, alcoolul, tutunul și drogurile recreative pot declanșa sau agrava episoadele. Dacă bănuiești legătura cu un medicament, nu îl opri singur; discută cu medicul care ți l-a prescris.
- Factori neurologici – bruxismul poate apărea mai frecvent în unele afecțiuni neurologice, de exemplu în boala Parkinson.
- Factori genetici – bruxismul pare să aibă și o componentă familială: apare mai des la persoanele care au rude cu aceeași problemă.
- Factori ocluzali – o mușcătură incorectă (malocluzie) sau dinții lipsă ori nealiniați pot juca un rol la unele persoane, deși astăzi se consideră că acesta este un factor mai puțin important decât se credea în trecut.
Semnele matinale care trădează scrâșnitul dinților
Pentru că bruxismul de somn se produce în timp ce dormi, primele indicii apar de obicei la trezire. Aceste simptome sunt adesea atribuite unei perne incomode sau unei nopți agitate, dar recunoașterea lor este primul pas spre diagnostic.
Durerea de maxilar și tensiunea musculară. Unul dintre cele mai comune semne este o durere surdă sau o senzație de oboseală în mușchii masticatori. Încleștarea maxilarelor timp îndelungat seamănă cu un antrenament intens pentru acești mușchi, ceea ce duce la febră musculară. Durerea poate fi resimțită în obraji, în fața urechii sau poate iradia spre gât și umeri.
Durerile de cap la trezire. Multe persoane cu bruxism se trezesc cu dureri de cap, mai ales în zona tâmplelor. Acestea sunt de obicei dureri de tip tensional, provocate de contracția prelungită a mușchilor capului și gâtului, și sunt ușor de pus pe seama oboselii fără a face legătura cu dinții.
Dinți sensibili sau dureroși. Frecarea și presiunea repetată uzează smalțul, stratul protector exterior. Pe măsură ce acesta se subțiază, dentina de dedesubt rămâne expusă. Dentina conține canalicule care comunică cu nervul dintelui, așa că pot apărea dureri la rece, cald, dulce sau acid. Mecanismul este explicat în articolul despre hipersensibilitatea dentinară. Presiunea nocturnă poate da și o durere difuză a dinților dimineața, fără să existe o carie.
Zgomote de scrâșnit sau pocnituri. Adesea, partenerul de viață observă primul problema, fiind trezit de zgomotul dinților care se freacă. Pot apărea și pocnituri sau clicuri în articulația temporo-mandibulară (ATM) la deschiderea sau închiderea gurii, care pot indica o suprasolicitare a articulației.
Modificări vizibile la nivelul dinților și al gurii
Bruxismul lasă și urme pe care medicul dentist le poate identifica la un control de rutină:
Tocirea dinților (atriția dentară). Este cel mai evident semn pe termen lung. Dinții, mai ales caninii și incisivii, își pierd relieful natural, devin mai scurți și aplatizați. În cazuri severe, uzura poate modifica mușcătura și aspectul zâmbetului. Opțiunile de refacere sunt descrise în articolul despre dinții scurtați sau uzați.
Fisuri, ciobituri sau fracturi. Forțele din timpul bruxismului pot depăși mult presiunea normală a mestecatului. Pot apărea microfisuri în smalț, margini ciobite sau chiar fracturi ale dintelui ori ale unei lucrări (plombă, coroană). Un dinte fisurat este adesea greu de diagnosticat, pentru că durerea apare intermitent, iar bruxismul este una dintre cauzele frecvente.
Amprente pe limbă și pe obraji. Încleștarea puternică poate presa marginile limbii pe dinți, care capătă un aspect ondulat („festonat”). Pe interiorul obrajilor, în dreptul liniei de contact a dinților, poate apărea o linie albicioasă, îngroșată.
Mușchi masticatori măriți. La unele persoane, mușchii maseteri (de la unghiul mandibulei) devin mai voluminoși din cauza efortului repetat.
Când este bruxismul o problemă la copii?
Scrâșnitul dinților este relativ frecvent la copiii mici și, de multe ori, nu este un motiv de îngrijorare. Poate apărea în perioadele de erupție dentară și dispare adesea de la sine. Merită însă discutat cu medicul dacă provoacă dureri de cap sau de maxilar, uzură vizibilă a dinților permanenți sau dacă persistă în adolescență. Detalii găsești în articolul despre bruxismul la copii.
Cum se diagnostichează corect bruxismul?
Diagnosticul este stabilit de medicul stomatolog, pe baza simptomelor pe care le descrii și a examenului clinic. Medicul verifică semnele de uzură dentară, palpează mușchii masticatori pentru a detecta zone dureroase sau mărite în volum și evaluează articulația temporo-mandibulară. Discuția despre stres, stil de viață, medicamente și calitatea somnului este la fel de importantă.
Dacă se suspectează o tulburare de somn asociată, de exemplu apneea, medicul te poate îndruma către un specialist în somnologie, care poate recomanda o polisomnografie – o investigație care înregistrează activitatea cerebrală și musculară în timpul somnului.
Riscurile ignorării bruxismului pe termen lung
Netratat, bruxismul poate avea consecințe serioase:
- uzura progresivă a dinților, care poate necesita tratamente complexe (obturații, coroane, fațete) și, în cazurile grave, extracții;
- fisuri și fracturi ale dinților și ale lucrărilor dentare existente;
- tulburări ale articulației temporo-mandibulare, cu durere cronică, dificultăți la mestecat, blocarea maxilarului sau zgomote articulare persistente;
- dureri de cap și dureri faciale care se pot croniciza și afecta calitatea vieții;
- modificări estetice: dinți mai scurți și un zâmbet care pare îmbătrânit.
Opțiuni de tratament: de la gutiere la managementul stresului
Tratamentul este personalizat și urmărește două obiective: protejarea dinților și reducerea factorilor care întrețin bruxismul. Nu există o soluție unică potrivită pentru toată lumea, iar abordarea este de obicei multidisciplinară.
Gutiera de bruxism. Este cea mai folosită metodă de protecție. Se realizează personalizat, după amprenta sau scanarea dinților, și se poartă de obicei noaptea. Gutiera acționează ca o barieră între arcade, preia forțele și previne contactul direct dintre dinți, reducând uzura. La unii pacienți poate ameliora și tensiunea musculară, dar nu „vindecă” bruxismul, ci îi limitează efectele. Gutierele universale, necontrolate de medic, nu sunt recomandate pe termen lung.
Restaurarea dinților afectați. Dacă există deja uzură sau fracturi, medicul poate reface dinții prin obturații, fațete sau coroane, de obicei după ce bruxismul este ținut sub control. Ajustările ireversibile ale mușcăturii (șlefuirea dinților) nu sunt recomandate ca tratament al bruxismului; tratamentul ortodontic se discută doar când există și alte motive.
Managementul stresului și al obiceiurilor. Pentru că stresul este un factor declanșator important, pot ajuta tehnicile de relaxare, activitatea fizică, igiena somnului, consilierea psihologică sau terapia cognitiv-comportamentală. Biofeedback-ul și exercițiile de conștientizare te învață să observi încleștarea și să relaxezi mușchii. În timpul zilei, verifică-ți periodic poziția: buzele închise, dinții ușor depărtați, maxilarul relaxat. Fizioterapia pentru mușchii feței poate fi utilă când există durere musculară.
Alte opțiuni, în cazuri selectate. În formele severe, medicul poate discuta injecțiile cu toxină botulinică în mușchii masticatori sau, pentru perioade scurte, anumite medicamente. Acestea se decid doar după o evaluare medicală, nu sunt potrivite pentru oricine și nu înlocuiesc protecția dinților. Dacă bruxismul este legat de apneea în somn, tratarea acesteia devine prioritară.
Când să mergi la dentist
Programează o consultație dacă partenerul îți spune că scrâșnești din dinți noaptea, dacă te trezești des cu maxilarul dureros sau cu dureri de cap, dacă observi dinți tociți, ciobiți sau sensibili ori dacă îți simți maxilarul blocat sau auzi pocnituri în articulație. Cu cât bruxismul este depistat mai devreme, cu atât uzura poate fi limitată mai ușor. Dacă ai sforăit puternic, pauze de respirație în somn sau somnolență accentuată ziua, spune-i medicului, pentru că pot indica o tulburare de somn care trebuie evaluată separat. Pentru mai multe informații, vezi categoria Bruxism.
Întrebări frecvente
Cum pot afla dacă scrâșnesc din dinți în somn?
Cele mai frecvente indicii sunt durerea sau oboseala maxilarului la trezire, durerile de cap dimineața și dinții sensibili. Adesea, partenerul aude scrâșnetul. Confirmarea o dă medicul dentist, care poate observa semnele de uzură pe dinți și tensiunea din mușchi.
Bruxismul se vindecă definitiv?
Nu întotdeauna. La unele persoane episoadele scad mult când se reduc stresul sau alți factori declanșatori, la altele bruxismul persistă ani la rând. Scopul tratamentului este de a proteja dinții și de a reduce simptomele, iar rezultatele diferă de la o persoană la alta.
Cât timp trebuie purtată gutiera de bruxism?
De obicei, gutiera se poartă în fiecare noapte, atât timp cât persistă bruxismul, uneori pe termen lung. Medicul o verifică periodic și o ajustează sau o înlocuiește când se uzează.
Poate stresul să provoace bruxism?
Da, stresul și anxietatea sunt printre cei mai frecvenți factori asociați cu bruxismul, mai ales cu încleștarea dinților în timpul zilei. Nu sunt însă singura cauză: somnul, medicamentele, cofeina, alcoolul și fumatul pot contribui și ele.
Bruxismul poate provoca durere de ureche?
Poate. Articulația temporo-mandibulară se află chiar în fața urechii, iar suprasolicitarea ei și a mușchilor din jur poate da o durere resimțită ca durere de ureche. Dacă durerea persistă sau este însoțită de febră ori scurgeri din ureche, consultă și un medic ORL.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
