Când ești stresat, strângi dinții fără să-ți dai seama: ziua, la birou sau în trafic, și noaptea, în somn. Mușchii care închid gura obosesc la fel ca orice mușchi ținut încordat ore în șir, iar rezultatul este durerea de maxilar, de tâmple sau de urechi. De cele mai multe ori problema e musculară și se ameliorează cu măsuri simple, dar merită să știi când ai nevoie de dentist.
De ce strângi dinții când ești stresat
Tensiunea se adună în corp în locuri previzibile: umeri, ceafă și maxilar. Mușchii maseteri, cei pe care îi simți sub degete dacă strângi dinții, sunt printre cei mai puternici din corp raportat la dimensiune. Când îi ții încleștați, apasă dinții unii pe alții cu o forță pe care n-ai folosi-o niciodată ca să mesteci.
În mod normal, dinții de sus și de jos nu se ating decât când înghiți sau mesteci. În rest, între ei rămâne un mic spațiu, iar buzele sunt închise. Dacă observi că stai des cu dinții lipiți, e un semn că încleștezi.
NHS enumeră stresul și anxietatea printre cele mai frecvente cauze ale bruxismului. Contează și somnul agitat, fumatul, alcoolul, cafeaua în exces și unele medicamente, inclusiv unele antidepresive.
Bruxismul: semnele de dimineață
Scrâșnitul din somn nu îl auzi tu, ci partenerul. Tu observi urmările: maxilar încordat sau dureros la trezire, durere de cap în zona tâmplelor, uneori durere de ureche fără infecție, dinți sensibili. Ghidul despre semnele de bruxism pe care le ignori dimineața le descrie pe larg.
În timp, forțele acestea lasă urme pe dinți. Marginile se tocesc și dinții par mai scurți și plați. Când smalțul se subțiază, dinții devin sensibili la rece. Pot apărea fisuri fine, uneori greu de văzut, care dau o durere scurtă și ascuțită când muști pe un anumit punct; un dinte fisurat e mai ușor de salvat dacă e prins devreme.
Bruxismul din somn apare mai des la persoanele care sforăie sau au apnee. Dacă ai și oboseală mare ziua, spune-i medicului; articolul despre apneea în somn și gutiera de avansare mandibulară explică de ce e important diagnosticul corect.
Articulația maxilarului: clic, blocaj, durere
Articulația temporo-mandibulară se află chiar în fața urechii. Problemele de aici și din mușchii din jur poartă numele de tulburări temporo-mandibulare. NIDCR arată că apar dintr-o combinație de factori: stresul, felul în care fiecare percepe durerea, predispoziția genetică. Dinții strâmbi sau un tratament ortodontic din trecut nu sunt, în general, cauza.
Cel mai frecvent semn este durerea în fața urechii sau în obraji, care se accentuează când mesteci ceva tare sau deschizi mult gura. Mai pot apărea limitarea deschiderii gurii, senzația că maxilarul se blochează pentru o clipă sau durerea care iradiază spre tâmplă și gât.
Un aspect liniștitor: clicul din articulație, fără durere și fără blocaj, e frecvent și nu are nevoie de tratament. La fel de important, multe episoade de durere trec singure sau cu măsuri simple în câteva săptămâni.
Gingiile, aftele și gura uscată
Legătura dintre stres și gingii e mai puțin directă decât cea cu maxilarul. Stresul e considerat un factor de risc pentru boala gingivală, iar mecanismul probabil e dublu: răspunsul imun e mai slab, iar în perioadele grele mulți își neglijează periajul, fumează mai mult și mănâncă mai des dulciuri. Rezultatul se vede la fel: gingii roșii, umflate, care sângerează la periaj. Semnele și tratamentul sunt descrise în articolul despre gingivită.
Aftele, acele răni mici și dureroase de pe interiorul buzelor sau al obrajilor, apar la mulți oameni mai ales în perioadele tensionate. Se vindecă de obicei singure în una-două săptămâni.
Gura uscată poate veni din anxietate, dar și din medicamentele pentru anxietate, depresie sau somn. Saliva puțină înseamnă mai puțină protecție împotriva cariilor. Dacă ai început un tratament și simți gura uscată, citește despre medicamentele care afectează dinții și gingiile și discută cu medicul care ți l-a prescris, nu îl opri singur.
Ce poți face acasă
Primul pas e să te prinzi că strângi dinții. Pune-ți un semn discret pe ecranul telefonului sau pe monitor și, de fiecare dată când îl vezi, verifică: buzele închise, dinții depărtați, limba relaxată pe cerul gurii.
Când maxilarul doare, măsurile recomandate de NIDCR și NHS sunt simple:
- mănâncă o vreme alimente moi și taie-le în bucăți mici
- evită guma de mestecat, mâncarea tare sau cleioasă și căscatul larg
- pune pe obraz o compresă caldă sau o pungă cu gheață învelită într-un prosop, cum simți că te ajută
- masează ușor mușchii de pe obraji și tâmple, în cercuri mici
- fă exerciții de respirație sau de relaxare seara, înainte de culcare
- redu cafeaua și alcoolul, mai ales seara
Un calmant obișnuit, luat conform prospectului, poate ajuta câteva zile. Dacă ai nevoie de el mult timp, e semn că trebuie să mergi la medic.
Când mergi la dentist și ce îți poate oferi
Programează-te dacă durerea durează mai mult de două săptămâni, dacă nu poți deschide gura ca de obicei, dacă un dinte doare la mușcat sau dacă partenerul îți spune că scrâșnești noaptea. Dentistul se uită la uzura dinților, la fisuri și la gingii, palpează mușchii maxilarului și ascultă articulația când deschizi gura. Te va întreba despre somn, stres, dureri de cap și medicamente.
Pentru scrâșnitul din somn, soluția obișnuită e o gutieră făcută pe măsură, purtată noaptea. Nu oprește bruxismul, dar protejează dinții și, la unii, reduce durerea de dimineață. Un detartraj și reluarea periajului corect rezolvă de obicei gingiile inflamate din perioadele de neglijență.
NIDCR avertizează în mod explicit împotriva tratamentelor ireversibile pentru durerea de maxilar, ca șlefuirea extinsă a dinților pentru a „corecta mușcătura” sau chirurgia, înainte de a încerca măsurile simple. Dacă ți se propune așa ceva, cere o a doua opinie.
Stresul în sine nu îl tratează dentistul. Dacă simți că nu mai faci față, medicul de familie sau un psiholog te pot ajuta, iar durerea de maxilar se ameliorează adesea odată cu stresul.
Un avertisment important: durerea de maxilar poate fi, rar, semnul unui infarct. Dacă apare brusc, împreună cu durere sau apăsare în piept, lipsă de aer, transpirații reci ori durere în braț, sună imediat la 112.
Întrebări frecvente
Poate stresul să-mi provoace durere de dinți?
Da, indirect. Încleștarea dinților obosește ligamentele din jurul lor, iar dinții pot deveni sensibili la mușcat, mai ales dimineața. Dacă durerea e localizată la un singur dinte sau te trezește noaptea, poate fi altă cauză, de exemplu o carie sau o fisură, și trebuie verificată.
Gutiera pentru bruxism se poate cumpăra din farmacie?
Există gutiere moi care se modelează acasă, dar pot fi incomode și nu se potrivesc exact. O gutieră făcută de dentist e mai stabilă și se ajustează după mușcătura ta. Discută cu medicul înainte să folosești una pe termen lung.
Clicul din maxilar e periculos?
Dacă nu doare și nu îți blochează gura, de obicei nu. E frecvent și nu are nevoie de tratament. Merită verificat dacă apar durere, blocaje sau limitarea deschiderii gurii.
Cât durează durerea de maxilar legată de stres?
La mulți oameni se ameliorează în câteva zile sau săptămâni, cu alimente moi, căldură și relaxare. Dacă durează mai mult de două săptămâni sau revine des, du-te la dentist.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
