Sigilarea dinților la copii: ce este, cât costă și de ce e importantă

Sigilarea dinților este o procedură preventivă prin care medicul acoperă șanțurile de pe suprafața de mestecat a măselelor cu un material subțire, care împiedică acumularea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare. Este rapidă, nedureroasă și nu necesită anestezie. Se face de obicei la copii, cât mai curând după erupția molarilor permanenți, și completează – nu înlocuiește – periajul și fluorul.

Ce este sigilantul dentar

Sigilantul este un material fluid aplicat în șanțurile (fisurile) și gropițele (fosetele) de pe fața de mestecat a dinților din spate. După ce se întărește, formează un strat subțire, care netezește suprafața și închide zonele în care bacteriile se pot ascunde. Procedura nu presupune șlefuirea dintelui și nu îi modifică forma.

Se folosesc în principal două tipuri de materiale:

• Sigilanții pe bază de rășină – sunt, în general, mai rezistenți în timp, dar au nevoie de un dinte perfect uscat în timpul aplicării.
• Sigilanții din ciment ionomer de sticlă – tolerează mai bine umezeala și eliberează fluor, așa că pot fi o variantă pentru un dinte încă parțial erupt sau pentru un copil care colaborează mai greu; de obicei se uzează mai repede și pot necesita refacere mai des.

Medicul alege materialul în funcție de dinte, de vârsta copilului și de cât de ușor poate fi menținută zona uscată.

De ce măselele sunt cele mai expuse la carii

Suprafața de mestecat a molarilor nu este netedă. Are șanțuri și gropițe care pot fi mai înguste decât firele periuței de dinți. Din acest motiv:

• firele periuței nu pătrund până la fundul șanțurilor, oricât de atent ar fi periajul;
• placa bacteriană și resturile alimentare stagnează acolo, iar bacteriile produc acizi care atacă smalțul;
• molarii proaspăt erupți sunt greu de periat: stau în spatele arcadei, sunt parțial acoperiți de gingie, iar smalțul lor este încă în curs de maturare.

De aceea, la copii și adolescenți, multe dintre cariile dinților permanenți apar tocmai pe fața de mestecat a molarilor. Dacă vrei să înțelegi mai bine cum se formează o carie, citește articolul ce este caria dentară.

La ce vârstă se face sigilarea dinților

• Primii molari permanenți apar de obicei în jurul vârstei de 6–7 ani, în spatele ultimilor dinți de lapte. Mulți părinți nu observă că sunt dinți definitivi, pentru că nu înlocuiesc niciun dinte care cade.
• Al doilea rând de molari permanenți erupe, de regulă, în jurul vârstei de 11–13 ani.
• Premolarii sau unii dinți de lapte cu șanțuri adânci pot fi sigilați în anumite situații, în funcție de riscul de carie stabilit de medic.

Momentul ideal este cât mai curând după ce suprafața de mestecat a dintelui a erupt complet, ideal înainte să apară o carie. Sigilarea se poate face și la adolescenți sau adulți cu șanțuri adânci, dacă dinții nu au carii. Pentru a urmări mai ușor ce dinți apar și când, poate fi util și articolul despre dentiția mixtă.

Cum se face sigilarea, pas cu pas

Procedura este nedureroasă, fără ac și fără freză în cazul obișnuit, și durează câteva minute pentru fiecare dinte. Etapele pot varia în funcție de material, dar în general arată așa:

• Examinarea – medicul verifică dacă dintele este sănătos; un sigilant nu se aplică peste o carie cu cavitate, dar leziunile incipiente, fără cavitate, pot fi uneori sigilate.
• Curățarea suprafeței de mestecat, pentru îndepărtarea plăcii bacteriene.
• Izolarea dintelui cu rulouri de vată sau alte mijloace, ca să rămână uscat.
• Pregătirea smalțului – pentru sigilanții pe bază de rășină se aplică pentru scurt timp un gel acid, care creează microasperități ce ajută materialul să adere; apoi dintele se clătește și se usucă.
• Aplicarea sigilantului în șanțuri și gropițe.
• Întărirea materialului, de obicei cu o lampă cu lumină albastră.
• Verificarea mușcăturii și a marginilor sigilantului.

Dacă un dinte abia a erupt și gingia încă acoperă o parte din suprafața de mestecat, medicul poate alege un material care tolerează umezeala sau poate amâna sigilarea până când dintele iese complet. La un copil care se agită, procedura se poate face treptat, în mai multe vizite scurte.

După procedură, copilul poate simți pentru scurt timp că are „ceva nou” pe dinte, dar senzația dispare repede. În general poate mânca și bea normal, dacă medicul nu îi dă alte indicații.

Cât de eficientă este sigilarea

Cercetările arată că sigilanții pot reduce semnificativ riscul de carie pe suprafețele de mestecat, atât timp cât rămân intacți și bine lipiți de dinte. De aceea, eficiența pe termen lung depinde mult de verificarea lor la controalele periodice.

Sigilarea protejează însă doar fața de mestecat. Cariile pot apărea și între dinți sau lângă gingie, zone pe care sigilantul nu le acoperă. Aici contează periajul, curățarea spațiilor dintre dinți și fluorul; despre acesta din urmă poți citi în articolul despre fluorizarea la copii.

Unii părinți se întreabă despre bisfenolul A (BPA). Cantitățile care pot fi eliberate de unii sigilanți pe bază de rășină, imediat după aplicare, sunt considerate foarte mici și de scurtă durată. Dacă ai totuși îngrijorări, discută cu medicul, care îți poate explica ce material folosește și ce alternative există.

Cât durează sigilantul și cum îl îngrijești

Un sigilant poate rezista mai mulți ani, dar nu este permanent. Cu timpul, se poate uza sau se poate desprinde parțial, mai ales pe dinții care suportă forțe mari la mestecat. La fiecare control, medicul verifică dacă stratul este intact și îl poate completa sau reface acolo unde e nevoie, de obicei printr-o procedură la fel de simplă ca prima aplicare.

Acasă, câteva obiceiuri ajută sigilantul să reziste și dinții să rămână sănătoși:

• periaj de două ori pe zi, cu pastă de dinți cu fluor, supravegheat de părinte cât timp copilul are nevoie; tehnica potrivită fiecărei vârste e explicată în ghidul despre periajul la copii;
• evitarea mestecării gheții, a creioanelor sau a altor obiecte tari;
• limitarea gustărilor dulci și a băuturilor îndulcite între mese;
• controale regulate, la intervalul recomandat de medic.

Dacă observi sau copilul simte că s-a desprins o bucată de sigilant, nu este o urgență, dar anunță medicul ca să verifice dintele la următoarea vizită.

Cât costă sigilarea dinților

Prețurile diferă de la o clinică la alta și de la un oraș la altul. Orientativ, sigilarea poate costa în jur de 80–200 de lei pe dinte, iar pentru patru molari unele clinici oferă pachete de aproximativ 300–600 de lei. Costul depinde de material, de numărul de dinți și de eventualele proceduri asociate, precum periajul profesional sau fluorizarea.

Unele polițe private pot acoperi parțial procedurile de prevenție, iar anumite servicii stomatologice pentru copii pot fi decontate în cabinetele aflate în contract cu casa de asigurări. Verifică direct la cabinet și citește ghidul despre ce e decontat la dentist de CAS. În general, prevenția costă mai puțin decât tratarea unei carii apărute ulterior.

Când să discuți cu dentistul despre sigilare

• au apărut primii molari permanenți, în jurul vârstei de 6–7 ani, sau al doilea rând de molari, în jurul vârstei de 12 ani;
• observi pete albe, mate, sau linii maronii în șanțurile măselelor;
• copilul a avut deja carii sau are un risc crescut de carie (gustări dese, dificultăți la periaj, aparat dentar);
• un sigilant mai vechi pare ciobit sau desprins.

Mai multe informații despre cum protejezi dinții copilului găsești în categoria Prevenție la copii.

Întrebări frecvente