Caria dentară este distrugerea treptată a țesuturilor dure ale dintelui – smalțul, apoi dentina – de către acizii produși de bacteriile din placa dentară atunci când acestea descompun zaharurile din alimentație. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni, la copii și la adulți deopotrivă. La început nu doare, de aceea poate fi descoperită târziu; prinsă din timp, se tratează simplu, iar în stadiul de pată albă poate fi chiar oprită fără plombă.
Cum se formează caria dentară
Caria apare atunci când mai mulți factori acționează împreună, un model descris de mult timp în stomatologie:
- Bacteriile din placă – unele specii din flora normală a gurii, precum Streptococcus mutans și lactobacilii, pot produce acizi puternici.
- Zaharurile și amidonul din alimente, pe care bacteriile le fermentează.
- Un dinte vulnerabil – cu șanțuri adânci, zone greu de curățat sau smalț deja slăbit.
- Timpul – cu cât dinții sunt expuși mai des și mai mult timp la zahăr, cu atât riscul este mai mare.
Mecanismul este unul de echilibru. După fiecare masă sau gustare dulce, acizii scad pH-ul din placă, iar când acesta coboară sub un anumit prag (în jur de 5,5), smalțul începe să piardă minerale. Saliva neutralizează treptat acizii și, împreună cu fluorul, ajută smalțul să recupereze mineralele pierdute. Dacă atacurile acide sunt prea dese – de exemplu, gustări dulci sau băuturi îndulcite sorbite toată ziua – pierderea depășește refacerea și apare caria.
Contează deci atât cantitatea de zahăr, cât și de câte ori îl consumi: gustările dulci dese țin dinții sub atac acid aproape continuu. Mai multe despre rolul alimentației găsești în articolul despre dietă și sănătatea dentară.
Stadiile cariei și simptomele lor
Caria evoluează de la exterior spre interior. Cu cât ajunge mai adânc, cu atât tratamentul este mai complex.
1. Pata albă (demineralizarea smalțului)
Primul semn este o pată albă, mată, fără luciul smalțului sănătos. De obicei nu doare. În acest stadiu, procesul poate fi oprit prin fluor, igienă mai bună și reducerea gustărilor dulci.
2. Caria de smalț
Suprafața smalțului se rupe și apare o mică cavitate, uneori vizibilă ca o pată maro sau neagră. Poate să nu doară deloc sau să dea o ușoară sensibilitate la dulce sau rece. Tratamentul este de obicei o obturație (plombă) mică.
3. Caria de dentină
Dentina este mai moale decât smalțul, așa că aici caria avansează mai repede. Apar sensibilitatea la dulce, rece sau cald și, uneori, o cavitate vizibilă sau în care se opresc resturile de mâncare. Tratamentul este o obturație mai mare, uneori cu un strat de protecție pentru pulpă.
4. Caria care a ajuns la pulpă
Când bacteriile ajung la nervul dintelui, apare inflamația pulpei: durere intensă, spontană, pulsatilă, adesea noaptea, sau durere la cald care persistă mult. De obicei, soluția este tratamentul de canal; dacă te sperie, citește dacă tratamentul de canal este dureros. Când dintele nu mai poate fi salvat, se ajunge la extracție.
5. Infecția și abcesul
Netratată, infecția poate ieși din dinte și se poate extinde la osul din jurul rădăcinii, formând un abces dentar: durere puternică, umflarea gingiei sau a feței, uneori febră și puroi. Aceasta este o situație care necesită consult de urgență.
Tipuri de carii după localizare
- Caria de pe suprafața de mestecat – apare în șanțurile și gropițele măselelor, unde resturile alimentare se opresc ușor. Este foarte frecventă.
- Caria dintre dinți – se dezvoltă pe fețele laterale, unde periuța nu ajunge. Este greu de văzut cu ochiul liber și adesea se descoperă pe radiografie; detalii în articolul despre caria dintre dinți.
- Caria de colet – apare lângă linia gingiei, mai ales când placa se acumulează în această zonă.
- Caria de rădăcină – apare pe rădăcina descoperită de retragerea gingiei și este mai frecventă la persoanele în vârstă sau cu gură uscată.
- Caria secundară – apare la marginea unei plombe sau coroane vechi.
După ritmul de evoluție, medicii vorbesc despre carii cu evoluție rapidă, întâlnite mai des la copii și tineri sau la persoane cu gură uscată, carii cu evoluție lentă și carii oprite, care au o culoare brun-închisă și o suprafață dură.
Cum îți dai seama că ai o carie
Semne la care merită să fii atent:
- pată albă mată sau pată maro ori neagră pe dinte;
- o gaură sau o zonă aspră, cu margini zimțate, pe care o simți cu limba;
- mâncarea se oprește mereu în același loc sau ața dentară se agață ori se destramă între doi dinți;
- sensibilitate la dulce, rece sau cald la un anumit dinte;
- durere la mestecat;
- durere care apare singură, fără stimul – semn că nervul poate fi afectat;
- miros sau gust neplăcut localizat.
Poți face și o verificare acasă: după periaj, uită-te în oglindă, într-o lumină bună, la toate fețele dinților, inclusiv la măsele. Tabletele revelatoare de placă, disponibile în farmacii, colorează placa și îți arată unde nu te periezi bine. O astfel de verificare nu înlocuiește însă controlul: multe carii, mai ales cele dintre dinți, se văd doar la examenul stomatologic și pe radiografie.
Tratamentul cariei dentare
Tratamentul depinde de cât de adânc a ajuns caria:
- Pata albă: fluor aplicat la cabinet, pastă cu fluor acasă, igienă mai bună și mai puține gustări dulci; medicul urmărește zona la controale.
- Caria de smalț sau dentină: țesutul afectat se îndepărtează și dintele se reface cu o obturație, de obicei din compozit (material de culoarea dintelui). La distrugeri mari, medicul poate propune o incrustație sau o coroană.
- Caria profundă, aproape de nerv: obturație cu un material de protecție a pulpei, iar dintele este urmărit în timp.
- Caria ajunsă la pulpă: tratament de canal, urmat de refacerea dintelui.
- Dintele care nu mai poate fi salvat: extracție și, ulterior, discuția despre înlocuirea dintelui.
Până ajungi la dentist, dacă te doare, poți folosi un analgezic fără rețetă, respectând prospectul sau sfatul farmacistului. Durerea care dispare nu înseamnă că dintele s-a vindecat: uneori este semn că nervul a fost afectat. O carie cu cavitate se oprește rareori de la sine, așa că are nevoie de evaluarea medicului.
Cum previi cariile
- Periază-te de două ori pe zi, cu o pastă cu fluor; află cât fluor e necesar și de la ce vârstă.
- Curăță zilnic între dinți cu ață dentară sau periuțe interdentare.
- Rărește gustările dulci și băuturile îndulcite; e mai bine ca dulciurile să fie consumate la masă, nu pe parcursul întregii zile.
- Bea apă, mai ales între mese.
- Guma de mestecat fără zahăr, de exemplu cu xilitol, poate stimula saliva după masă, dar nu înlocuiește periajul.
- La copii, medicul poate recomanda sigilarea șanțurilor de pe măsele; vezi ce presupune sigilarea dinților la copii.
- Mergi la controale regulate, la intervalul recomandat de medic în funcție de riscul tău de carie.
Mai multe articole pe această temă găsești în categoria Carii dentare.
Când să mergi la dentist
Programează un consult dacă observi o pată sau o gaură pe un dinte, dacă un dinte devine sensibil la dulce sau rece ori dacă mâncarea se oprește constant în același loc. Nu aștepta durerea: o carie descoperită devreme înseamnă de obicei un tratament mai simplu și mai scurt.
Mergi cât mai repede dacă ai durere spontană sau care te trezește noaptea. Umflarea gingiei sau a feței, febra ori dificultățile la înghițit sau la respirat indică o infecție care se poate extinde și reprezintă o urgență: mergi imediat la o unitate de primiri urgențe sau sună la 112.
Întrebări frecvente
Caria se poate vindeca singură?
În stadiul de pată albă, când smalțul doar a pierdut minerale, procesul poate fi oprit și suprafața se poate întări din nou cu ajutorul fluorului, al igienei corecte și al reducerii zahărului. După ce s-a format o cavitate, țesutul pierdut nu se mai reface, iar caria trebuie evaluată și, de regulă, tratată de medic.
De ce nu doare caria?
Smalțul nu are nervi, așa că o carie mică poate evolua fără nicio durere. Sensibilitatea apare de obicei când caria ajunge în dentină, iar durerea intensă când se apropie de pulpă. De aceea controalele sunt importante chiar și când nu te doare nimic.
Cât de repede evoluează o carie?
Ritmul diferă mult de la o persoană la alta. Depinde de cât de des consumi zahăr, de igienă, de cantitatea de salivă și de expunerea la fluor. La unele persoane o carie rămâne mică multă vreme, la altele avansează mai repede, mai ales în dentină sau la dinții de lapte.
Se poate transmite caria de la o persoană la alta?
Bacteriile care contribuie la carie pot trece de la o persoană la alta prin salivă, de exemplu de la părinte la copilul mic prin lingurițe sau suzete puse în gură. Apariția cariei depinde însă mai ales de alimentație, de igienă și de fluor, nu doar de bacterii.
Ce se întâmplă dacă nu tratez o carie?
Caria continuă să avanseze spre interiorul dintelui. Poate ajunge la nerv și poate provoca durere puternică, apoi infecție și abces. Cu cât aștepți mai mult, cu atât tratamentul devine mai complex, iar uneori dintele nu mai poate fi salvat.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
