Cancerul oral începe de cele mai multe ori discret: o rană care nu se vindecă, o pată albă sau roșie pe limbă ori pe obraz, o zonă îngroșată pe care o simți cu limba. Semnul care contează cel mai mult este persistența. Orice leziune din gură care nu dispare în două-trei săptămâni trebuie văzută de dentist sau de medic, chiar dacă nu doare.
Descoperit devreme, cancerul oral se tratează mai simplu și cu rezultate mult mai bune. De aceea examinarea gurii face parte din orice control stomatologic bine făcut.
Unde apare și de ce contează depistarea devreme
Termenul acoperă tumorile maligne de pe buze, gingii, limbă, fața interioară a obrajilor, cerul gurii și planșeul bucal (zona de sub limbă). Cancerul orofaringian, localizat mai în spate, la baza limbii și în zona amigdalelor, e înrudit și are uneori alte cauze.
Când tumora e mică și nu s-a extins la ganglionii din gât, tratamentul înseamnă de obicei o intervenție mai limitată, uneori fără radioterapie. În stadii avansate, planul devine mai complex: chirurgie extinsă, radioterapie, chimioterapie, cu efecte importante asupra vorbirii, mestecatului și înghițitului. Uneori, diferența dintre cele două scenarii ține de câteva luni în care o leziune a fost ignorată.
Semnele timpurii care nu trebuie ignorate
Multe dintre semnele de mai jos au, de cele mai multe ori, cauze banale: o aftă, o mușcătură, o proteză care rănește. Nu te alarma la prima apariție. Dar mergi la dentist sau la medicul de familie dacă oricare dintre ele durează mai mult de două-trei săptămâni:
- o rană sau o ulcerație pe buză, limbă, gingie sau obraz care nu se vindecă
- o pată albă (leucoplazie), roșie (eritroplazie) sau pestriță pe mucoasă
- un nodul, o umflătură sau o zonă întărită în gură, pe buză sau pe gât
- durere sau amorțeală într-o zonă a gurii, a buzei sau a bărbiei, fără cauză clară
- dificultate sau durere la mestecat, la înghițit ori la mișcarea limbii
- răgușeală persistentă sau senzația că ceva îți rămâne în gât
- un dinte care se mișcă fără să ai boală de gingii sau o proteză care nu se mai potrivește brusc
- sângerări în gură fără explicație
O pată albă pe care o poți șterge cu tifonul e adesea o infecție cu ciuperci; candidoza orală arată diferit de leucoplazie, dar diferența o face medicul, nu oglinda de acasă. Petele roșii persistente sunt, statistic, mai îngrijorătoare decât cele albe și merită văzute repede.
Dacă ai o umflătură în gură sau pe gât care crește rapid și îți îngreunează respirația sau înghițitul, mergi la urgențe sau sună la 112. În lista cu semnele pentru care mergi urgent la dentist găsești și alte situații care nu suportă amânare.
Cine are un risc mai mare
Oricine poate face cancer oral, dar anumiți factori cresc clar probabilitatea. Tutunul, în orice formă, este cel mai important: țigări, trabuc, pipă, tutun de mestecat. Alcoolul consumat des și în cantități mari este al doilea, iar combinația dintre fumat și alcool crește riscul mai mult decât fiecare separat.
Infecția cu anumite tulpini de HPV, în special HPV-16, a devenit în multe țări cauza principală a cancerelor din zona amigdalelor și a bazei limbii. Acestea apar și la persoane mai tinere, care nu au fumat niciodată, iar numărul lor a crescut. Vaccinul HPV protejează împotriva tulpinilor implicate; dacă vrei să știi dacă tu sau copilul tău îl puteți face, întreabă medicul de familie despre programul în vigoare.
Alți factori recunoscuți sunt vârsta de peste 40 de ani, expunerea îndelungată la soare fără protecție (pentru cancerul de buză, mai ales buza de jos), o alimentație săracă în fructe și legume și un sistem imunitar slăbit, de exemplu după un transplant sau în infecția cu HIV netratată. Despre acest ultim aspect găsești detalii în articolul despre HIV și sănătatea orală.
Un factor mai puțin discutat e iritația mecanică repetată: o margine ascuțită de dinte sau o proteză care rănește mereu aceeași zonă. Nu e o cauză dovedită în sine, dar o rană cronică face mai greu de observat o leziune suspectă. O proteză mobilă care rănește trebuie ajustată, nu tolerată.
Cum te verifici acasă, o dată pe lună
Ai nevoie de o oglindă, lumină bună și două minute. Dacă porți proteză, scoate-o înainte.
- Uită-te la buze, pe dinafară și pe dinăuntru, trăgându-le ușor în jos și în sus.
- Trage de fiecare obraz și privește fața lui interioară.
- Scoate limba și uită-te pe suprafața ei, apoi pe margini (trage-o ușor într-o parte cu un tifon) și dedesubt.
- Ridică limba spre cerul gurii și privește planșeul bucal.
- Lasă capul pe spate și uită-te la cerul gurii.
- Palpează cu degetele gâtul și zona de sub mandibulă, căutând noduli sau zone dureroase.
Nu cauți un diagnostic, ci schimbări: ceva ce nu era acolo luna trecută și nu dispare.
Ce face dentistul la screening
În România nu există un program organizat de screening pentru cancerul oral, cum există pentru cancerul de col uterin. Verificarea se face la controlul obișnuit, iar dentistul e mai atent dacă fumezi, bei des sau ai avut deja leziuni suspecte. Examinarea e rapidă și nu doare. La un control stomatologic de rutină, medicul se uită la toate suprafețele gurii cu lumină și oglindă, îți cere să scoți limba și o ține cu o compresă ca să vadă marginile, apoi palpează obrajii, planșeul bucal și ganglionii din gât. Te poate întreba dacă fumezi, cât alcool consumi și de când ai observat o anumită leziune.
Dacă vede ceva neclar, de obicei îți propune o reevaluare peste două săptămâni, după ce a îndepărtat o posibilă cauză (de exemplu a șlefuit o margine de dinte care rănea). Dacă leziunea persistă sau arată suspect de la început, te trimite la un chirurg oro-maxilo-facial sau la medicul ORL.
Diagnosticul sigur se pune doar prin biopsie. Sub anestezie locală, se recoltează un fragment mic de țesut, care se analizează la microscop. Rezultatul vine de obicei în câteva zile sau săptămâni. Dacă se confirmă cancerul, urmează investigații imagistice (CT, RMN) pentru a vedea cât de extinsă e boala, iar planul de tratament îl stabilește o echipă formată din mai mulți specialiști.
Ce poți face pentru a-ți reduce riscul
Cel mai mare câștig vine din renunțarea la fumat, la orice vârstă. Urmează limitarea alcoolului, protecția buzelor cu balsam cu factor de protecție solară când stai mult la soare și o alimentație cu multe legume și fructe.
La fel de importante sunt controalele. Un dentist care te vede regulat observă diferențe pe care tu nu le ai cum compara. Cât de des e cazul să mergi depinde de risc; ghidul despre frecvența vizitelor la dentist te ajută să îți stabilești ritmul. Dacă fumezi sau bei mult, spune-i medicului, chiar dacă ți-e jenă. Nu te judecă, dar își adaptează atenția.
Întrebări frecvente
Cum deosebesc o aftă de o leziune suspectă?
Afta obișnuită e rotundă, cu margini roșii și centru alb-gălbui, doare mult la început și se vindecă singură în una-două săptămâni. O leziune care durează peste două-trei săptămâni, e întărită la atingere, sângerează ușor sau nu doare deloc deși nu se vindecă trebuie examinată.
Cancerul oral doare de la început?
De multe ori nu. Leziunile timpurii sunt frecvent nedureroase, motiv pentru care sunt ignorate. Durerea apare adesea mai târziu, de aceea lipsa ei nu e un motiv de liniștire.
Pot face cancer oral dacă nu am fumat niciodată?
Da. Riscul e mai mic, dar infecția cu HPV, expunerea la soare pentru buze, imunitatea scăzută și vârsta contează și la nefumători. Cancerele orofaringiene legate de HPV apar des tocmai la persoane care nu au fumat.
Screeningul la dentist costă separat?
De obicei examinarea mucoasei face parte din consultul obișnuit și nu se facturează separat, dar practica diferă de la un cabinet la altul. Întreabă la programare. Biopsia și investigațiile ulterioare se fac la specialist, pe baza trimiterii.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
