Infecția cu HIV slăbește sistemul imunitar, iar gura e unul dintre locurile unde se vede asta cel mai repede. Candidoza, gura uscată, boala gingivală, aftele mari sau herpesul care revine des sunt printre problemele frecvente. Tratamentul antiretroviral a redus mult multe dintre ele, dar controalele la dentist rămân o parte obișnuită a îngrijirii.
Dacă trăiești cu HIV, poți merge la orice cabinet stomatologic, iar legea îi obligă pe medici să îți acorde îngrijirile de care ai nevoie. Dacă observi în gură unele dintre semnele de mai jos și nu știi cum stai cu testarea, discută cu medicul de familie despre un test.
De ce se vede imunitatea în gură
În gură trăiesc în mod normal sute de specii de bacterii și ciuperci, ținute în echilibru de sistemul imunitar. HIV distruge treptat limfocitele CD4, celule care coordonează apărarea. Când numărul lor scade, microorganismele care la o persoană sănătoasă nu fac probleme pot provoca infecții, numite oportuniste.
Unele leziuni orale sunt atât de caracteristice încât dentistul poate fi primul care se gândește la o imunitate scăzută. La persoanele aflate deja sub tratament, apariția lor poate semnala că tratamentul nu funcționează cum ar trebui și merită discutată cu medicul infecționist.
Problemele orale cele mai frecvente
NIDCR enumeră printre cele mai frecvente probleme la persoanele cu HIV gura uscată, gingivita, parodontita, aftele, negii orali, herpesul labial, candidoza și leucoplazia păroasă.
Candidoza orală este infecția cea mai des întâlnită. Poate arăta ca niște depozite albe, cremoase, pe limbă, pe obraji sau pe cerul gurii, care se pot șterge și lasă dedesubt o zonă roșie. Alteori apare doar ca pete roșii pe cerul gurii ori pe limbă sau ca fisuri dureroase la colțurile gurii. Articolul despre candidoza orală explică formele și tratamentul. În HIV, candidoza tinde să revină și poate coborî spre esofag, iar atunci înghițitul doare.
Leucoplazia păroasă apare ca zone albe, încrețite, pe marginile limbii. Spre deosebire de candidoză, nu se șterg. E legată de virusul Epstein-Barr și nu doare, dar e un semn de imunitate scăzută.
Herpesul și aftele pot fi mai mari, mai dureroase și pot dura mai mult decât de obicei, uneori săptămâni, până când mâncatul și băutul devin greu de suportat. Se tratează cu medicamente pe rețetă, după consult.
Negii orali, produși de HPV, apar ca mici excrescențe pe buze, gingii sau cerul gurii. Se pot îndepărta chirurgical sau prin înghețare. Orice leziune care crește, sângerează sau nu dispare trebuie examinată, pentru a exclude un cancer oral.
Gingiile: de la gingivită la forme necrozante
Gingivita și parodontita sunt mai frecvente și pot evolua mai repede la persoanele cu imunitate scăzută. Poți observa gingii roșii, umflate, care sângerează ușor, gingii care se retrag sau dinți care încep să se miște. Tratamentul este cel obișnuit: igienizare profesională și, la nevoie, curățarea pungilor parodontale de sub gingie.
Există și câteva forme specifice. Una este o bandă roșie, intensă, de-a lungul marginii gingiei, care nu se ameliorează doar prin periaj. Cea mai gravă este boala parodontală necrozantă: gingia dintre dinți se distruge rapid, doare foarte tare, sângerează, iar respirația are un miros neplăcut puternic. Uneori apar febră și ganglioni măriți. Aceasta necesită tratament stomatologic în aceeași zi sau a doua zi și o discuție rapidă cu medicul infecționist.
Gura uscată și riscul de carii
Gura uscată e frecventă și poate veni atât din infecția în sine, cât și din unele medicamente. Saliva spală resturile alimentare și neutralizează acizii, așa că, atunci când e puțină, cariile apar mai ușor, mai ales la marginea gingiei. Mai multe despre medicamentele care usucă gura găsești în articolul despre medicamentele care afectează dinții și gingiile. Nu renunța la tratamentul antiretroviral din cauza gurii uscate; spune-i medicului, care poate căuta soluții.
Ce ajută, conform NIDCR:
- bea des câte o gură de apă sau băuturi fără zahăr
- mestecă gumă sau suge bomboane fără zahăr, ca să stimulezi saliva
- evită tutunul, alcoolul și băuturile cu multă cofeină
- folosește un umidificator în dormitor
- întreabă dentistul despre o pastă cu mai mult fluor sau despre substituenți de salivă
Ce schimbă tratamentul antiretroviral
Tratamentul antiretroviral scade cantitatea de virus din sânge, de multe ori până la nivel nedetectabil, și permite refacerea imunității. CDC subliniază că persoanele cu HIV care urmează tratamentul pot trăi mult și sănătos. Pentru gură, asta înseamnă că infecțiile oportuniste, leziunile necrozante și unele tumori, precum sarcomul Kaposi, au devenit mult mai rare decât înainte de apariția tratamentului modern.
Unele probleme rămân totuși. Gura uscată poate persista, bolile gingivale apar în continuare, iar negii orali nu au scăzut la fel de mult ca alte leziuni. De aceea chiar și cu încărcătură virală nedetectabilă e bine să mergi regulat la control.
Ce se întâmplă la dentist
Spune-i dentistului că ai HIV și ce tratament iei. Legea privind HIV/SIDA (Legea 584/2002) îi cere pacientului care își cunoaște statusul să îl comunice medicului curant, inclusiv dentistului. Informația intră sub secretul medical și îl ajută să interpreteze corect ce vede în gură și să evite interacțiuni între medicamente. Dacă ți-e greu să vorbești despre asta, nu ești singurul; articolul despre anxietatea dentară la adulți are câteva strategii utile și pentru discuțiile dificile.
Pentru controale, detartraj sau plombe, tratamentul e același ca pentru orice pacient. Înainte de o intervenție chirurgicală, precum o extracție, medicul te poate întreba de analizele recente: numărul de CD4, încărcătura virală, uneori hemoleucograma. Dacă imunitatea e foarte scăzută, decide împreună cu medicul infecționist dacă e nevoie de precauții în plus. La cei cu tratament eficient, de cele mai multe ori nu se schimbă nimic.
Cabinetele stomatologice aplică aceleași precauții la toți pacienții: instrumente sterilizate, mănuși, suprafețe dezinfectate. Cu aceste reguli, riscul ca HIV să se transmită în timpul tratamentului stomatologic este extrem de mic, atât pentru tine, cât și pentru ceilalți pacienți.
Cât de des mergi la control stabilești cu dentistul; mulți pacienți cu HIV au nevoie de vizite mai dese decât media. Ghidul despre cât de des mergi la dentist te ajută să înțelegi cum se stabilește intervalul.
Dacă ai febră împreună cu o umflătură a feței sau a gâtului care se extinde, dacă nu mai poți înghiți sau dacă respiri greu, mergi la urgențe sau sună la 112.
Întrebări frecvente
Trebuie să îi spun dentistului că am HIV?
Da. În România, Legea 584/2002 prevede că pacientul care își cunoaște statusul HIV îl comunică medicului curant, inclusiv medicului stomatolog; verifică forma în vigoare dacă ai dubii. Pe lângă asta, e în interesul tău: dentistul poate interpreta mai bine leziunile din gură, poate evita interacțiunile dintre medicamente și poate planifica corect o intervenție. Informația este confidențială.
Candidoza din gură înseamnă că am HIV?
Nu. Candidoza apare des la bebeluși, la persoanele cu proteză, după antibiotice, la cei cu diabet sau care folosesc inhalatoare cu corticoizi. Candidoza fără o cauză evidentă, care revine des, merită însă investigată, iar un test HIV poate face parte din investigații.
Pot face implanturi dentare dacă am HIV?
Mulți pacienți cu HIV și tratament eficient pot primi implanturi, cu rezultate bune. Decizia se ia după evaluarea sănătății generale, a imunității și a osului, de preferat împreună cu medicul infecționist.
Cum îmi dau seama că e nevoie de un control mai repede?
Programează-te dacă apar pete albe care revin, răni care nu se vindecă în două săptămâni, gingii care sângerează mult sau dor, un dinte care se mișcă ori o gură foarte uscată. Durerea puternică la gingii, cu miros urât și sângerare, cere un consult în aceeași zi.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
