Tomografia dentară CBCT arată dinții, osul maxilarelor, traseul nervilor și sinusurile în trei dimensiuni, în timp ce radiografia clasică le suprapune pe toate într-o imagine plată. Asta o face foarte utilă la implanturi, la măselele de minte aflate aproape de nerv sau la tratamente de canal complicate. Nu e însă „mai bună” pentru orice: iradiază mai mult decât o radiografie obișnuită, așa că medicul o cere doar atunci când informația în plus îi schimbă decizia.
Ce este un CBCT și cum se obține imaginea
CBCT vine de la „cone beam computed tomography”, adică tomografie computerizată cu fascicul conic. În timpul scanării, un braț al aparatului se rotește în jurul capului și trimite un fascicul de raze X în formă de con, înregistrând o serie de imagini din unghiuri diferite. Un program le combină apoi într-un volum 3D.
Pe calculator, medicul poate „tăia” acest volum în secțiuni subțiri, în orice direcție: poate privi osul dintr-o parte, de sus sau din față, poate măsura grosimea lui și poate urmări canalul prin care trece nervul. Un aparat CBCT e mult mai mic decât un tomograf de spital și se găsește în multe cabinete și centre de imagistică dentară.
Ce vede în plus față de radiografia clasică
Radiografiile obișnuite din cabinet sunt de două feluri. Cea retroalveolară, mică, arată unul sau doi dinți în detaliu. Cea panoramică arată ambele arcade dintr-o privire. Amândouă sunt imagini plate: tot ce se află unul în spatele altuia apare suprapus. Poți citi mai multe în articolul despre cum citești o radiografie dentară.
Pentru multe situații, asta e suficient. O carie între dinți, o plombă care nu mai închide sau o infecție la vârful rădăcinii se văd bine pe radiografii simple. Problema apare când contează a treia dimensiune. Pe o panoramică nu poți măsura lățimea osului în care vrei să pui un implant. Nu poți spune sigur dacă rădăcinile unei măsele de minte doar se apropie de nerv sau îl înconjoară. Nu vezi mereu un canal suplimentar la un molar sau o fisură verticală a rădăcinii.
CBCT-ul are și el limite. Nu arată bine țesuturile moi, cum sunt mușchii sau gingia, iar metalul din gură (coroane, implanturi, plombe vechi) poate crea umbre pe imagine. Nici nu înlocuiește examinarea clinică: medicul corelează tot timpul imaginea cu ce vede în gură și cu ce simți tu.
Când îți poate cere medicul un CBCT
Cel mai des, înainte de un implant dentar. Medicul vrea să știe cât os ai, în înălțime și în lățime, și unde se află nervul din mandibulă sau sinusul maxilar. Pe baza volumului 3D poate alege dimensiunea implantului, poate vedea dacă ai nevoie de adiție de os și, dacă e cazul, poate proiecta un ghid chirurgical care ajută la poziționarea implantului conform planului. Când compari ofertele pentru un pachet de implant, verifică dacă tomografia e inclusă.
La extracția măselei de minte, CBCT-ul se cere de obicei când radiografia panoramică sugerează că rădăcinile sunt foarte aproape de nervul care dă sensibilitatea buzei și a bărbiei. Imaginea 3D arată relația exactă, iar chirurgul poate alege tehnica prin care riscul de amorțeală după operație e mai mic.
În tratamentele de canal, majoritatea cazurilor se rezolvă cu radiografii retroalveolare. CBCT-ul ajută în situații dificile: dinți cu anatomie neobișnuită, canale care nu se găsesc, o durere care persistă după tratament fără o cauză vizibilă, suspiciunea unei fisuri a rădăcinii sau un retratament. Investigația se adaugă la costul tratamentului; vezi și cât costă tratamentul de canal.
Se mai folosește în ortodonție, pentru a localiza dinții rămași în os (cel mai des caninii), la evaluarea chisturilor sau a altor leziuni din os, la traumatisme și, uneori, pentru articulația temporo-mandibulară.
Cum decurge scanarea
Nu e nevoie de o pregătire specială. Ți se cere să scoți obiectele metalice din zona capului și a gâtului: cercei, ochelari, agrafe, proteza mobilă. Stai în picioare sau pe un scaun, cu bărbia sprijinită și capul fixat ușor, ca să nu te miști. Uneori muști ușor dintr-o piesă de plastic.
Brațul aparatului se rotește în jurul capului. Scanarea propriu-zisă durează de obicei de la câteva secunde până la mai puțin de un minut, în funcție de aparat și de cât de mare e zona scanată. Nu doare și nu simți nimic. Singurul lucru pe care trebuie să îl faci e să stai nemișcat și să respiri normal, pentru că mișcarea strică imaginea. După scanare îți poți relua imediat activitățile, iar imaginile sunt gata de analiză repede.
Dacă ai făcut scanarea într-un centru de imagistică, primești de obicei fișierele pe un stick, pe un disc sau printr-un link, uneori împreună cu un raport scris de un medic specializat în radiologie dento-maxilară. Păstrează-le. Medicul care te tratează le deschide într-un program special, unde poate face măsurători și secțiuni, așa că o simplă captură de ecran sau o imagine tipărită nu îi ajunge.
Radiațiile: cât de mult contează
CBCT-ul folosește raze X, deci vine cu o doză de radiații. Doza depinde mult de aparat, de setări și de cât de mare e zona scanată. Pe scurt, un CBCT iradiază mai mult decât radiografiile dentare obișnuite și, în general, mai puțin decât un CT medical de spital.
De aceea se aplică principiul cunoscut ca ALARA: doza cea mai mică ce permite un diagnostic bun. În practică, medicul cere CBCT doar când răspunsul la o întrebare concretă îi schimbă planul, alege o zonă de scanare cât mai mică și folosește radiografiile deja făcute, nu le repetă fără motiv. La copii și tineri, care sunt mai sensibili la radiații, se folosesc setări adaptate taliei. E în regulă să întrebi „ce ne arată CBCT-ul în plus și ce schimbă asta în tratament?”.
Dacă ești însărcinată sau crezi că ai putea fi, spune-i medicului înainte. Investigațiile care nu sunt urgente se amână de obicei. Mai multe despre ce se poate face în timpul sarcinii găsești în articolul despre tratamentele stomatologice în sarcină.
Întrebări frecvente
Trebuie să fac CBCT înainte de orice extracție?
Nu. Pentru majoritatea extracțiilor sunt suficiente radiografiile obișnuite. CBCT-ul se recomandă când se suspectează o apropiere mare de nerv sau de sinus, ori o anatomie neobișnuită a rădăcinilor.
Pot folosi un CBCT făcut în altă clinică?
De cele mai multe ori da, dacă e recent și acoperă zona de interes. Cere fișierele complete (nu doar câteva imagini exportate), ca medicul să le poată deschide în programul lui.
Cât de des se poate repeta un CBCT?
Nu există un interval fix. Se repetă doar când apare o întrebare nouă la care imaginea poate răspunde, de exemplu după o adiție de os, înainte de implant. Dacă ți se cere des, întreabă ce informație nouă aduce.
CBCT-ul înlocuiește radiografia panoramică?
Nu. Panoramica rămâne investigația de bază pentru o imagine de ansamblu, cu doză mai mică. CBCT-ul se adaugă doar când e nevoie de detaliul 3D.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
