Sarcina și stomatologia: tratamente sigure în fiecare trimestru

Da, poți și chiar e bine să mergi la dentist când ești însărcinată. Controalele, igienizările și tratamentele necesare se pot face în siguranță, dar momentul, materialele și medicamentele se aleg în funcție de trimestru și de evoluția sarcinii. Regula de bază este simplă: spune-i medicului stomatolog că ești însărcinată, iar el va adapta planul, la nevoie împreună cu medicul obstetrician.

De ce contează sănătatea orală în sarcină

În sarcină, nivelurile crescute de estrogen și progesteron modifică felul în care gingiile reacționează la placa bacteriană. Gingia devine mai bine vascularizată, mai sensibilă și se inflamează mai ușor, chiar și la o cantitate mică de placă. Așa apare gingivita de sarcină, cu gingii roșii, umflate, care sângerează la periaj. Mai rar, pe gingie poate apărea o mică excrescență roșie, benignă, numită tumoră de sarcină (epulis), care de obicei se retrage după naștere, dar trebuie văzută de medic.

Și dinții sunt mai expuși. Grețurile și vărsăturile aduc acid gastric în gură, iar acesta poate subția smalțul și poate crește sensibilitatea dentară. Poftele de dulce și mesele mai dese oferă bacteriilor cariogene „hrană” mai des decât de obicei. Oboseala și gingiile sensibile fac uneori ca periajul să fie mai sumar.

O infecție dentară netratată nu este doar o problemă locală: poate produce durere, febră și inflamație, care nu sunt de dorit în sarcină. Unele cercetări au asociat boala parodontală severă cu un risc mai mare de complicații ale sarcinii, precum nașterea prematură, deși relația nu este pe deplin clarificată. Concluzia practică rămâne aceeași: gingiile și dinții sănătoși sunt parte din îngrijirea prenatală.

Ce îi spui dentistului înainte de orice tratament

Anunță sarcina încă de la programare și precizează:

• în ce săptămână de sarcină ești;
• dacă sarcina este considerată cu risc sau ai afecțiuni precum diabet gestațional ori tensiune crescută;
• ce medicamente și suplimente iei;
• eventualele recomandări primite de la medicul obstetrician.

Pe baza acestor informații, medicul stomatolog decide ce se poate face acum și ce se amână, alege anestezicul, stabilește dacă e nevoie de radiografie și, dacă este cazul, se consultă cu medicul care îți urmărește sarcina.

Primul trimestru (aproximativ săptămânile 1–13)

Este perioada în care se formează organele copilului, așa că medicii preferă prudența: tratamentele care pot aștepta se amână, de obicei, pentru trimestrul al doilea. Asta nu înseamnă că trebuie să eviți dentistul.

• Consultația și controlul sunt recomandate; e un moment bun să anunți sarcina și să primești sfaturi pentru igiena orală și pentru gestionarea grețurilor.
• Igienizarea profesională (detartrajul profesional) ajută la controlul inflamației gingivale.
• Urgențele (durere puternică, infecție, abces, traumatism) se tratează, nu se amână. Riscurile unei infecții lăsate să evolueze sunt, de regulă, mai mari decât cele ale unei intervenții făcute corect.

Se amână, de regulă până după naștere, procedurile elective: albirea, fațetele, lucrările estetice și intervențiile chirurgicale planificate, cum ar fi implanturile.

Al doilea trimestru (aproximativ săptămânile 14–27)

Este considerat, în general, cea mai potrivită perioadă pentru tratamentele necesare. Organele copilului sunt formate, grețurile s-au ameliorat la multe femei, iar statul în scaunul stomatologic este încă relativ confortabil.

• Plombele (obturațiile): tratarea cariilor previne ajungerea lor la nerv. Se folosesc de regulă materiale compozite. În Uniunea Europeană, amalgamul nu se mai folosește, în general, pentru plombe (doar dacă medicul îl consideră strict necesar), iar plombele vechi de amalgam, dacă sunt intacte, nu se scot în sarcină.
• Tratamentul de canal: când infecția a ajuns la nerv, tratamentul elimină focarul și salvează dintele.
• Extracțiile: dacă un dinte nu mai poate fi salvat și întreține o infecție.
• Lucrările protetice necesare funcțional, precum o coroană pe un dinte fragil, pot fi făcute; cele pur estetice pot aștepta.

Al treilea trimestru (aproximativ săptămânile 28–40)

Aici provocarea este mai ales confortul. Statul pe spate mult timp poate face ca uterul să apese pe vena cavă inferioară, ceea ce poate provoca amețeală, greață sau scăderea tensiunii. Medicul poate înclina scaunul sau te poate așeza ușor pe partea stângă, cu o pernă, și va face pauze. Spune imediat dacă nu te simți bine.

În acest trimestru se fac de obicei controale, igienizări și tratamente scurte. Procedurile lungi, care nu sunt urgente, se amână adesea pentru după naștere. Durerea sau infecția se tratează în continuare, fără amânare.

Anestezia, radiografiile și medicamentele în sarcină

Anestezia locală. Anestezicele locale folosite în stomatologie sunt considerate, în general, compatibile cu sarcina în cantitățile uzuale. Medicul alege substanța și cantitatea potrivită situației tale. Un tratament făcut fără anestezie, cu durere și stres, nu este o alternativă mai sigură.

Radiografiile dentare. Se fac doar când sunt cu adevărat necesare pentru diagnostic, de exemplu în cazul unei infecții. Radiografiile dentare digitale folosesc doze mici de radiații, iar fasciculul este îndreptat spre gură, nu spre abdomen. Unele cabinete folosesc și un șorț de protecție, deși ghidurile recente nu îl mai consideră necesar, pentru că doza care ajunge la abdomen este neglijabilă. Decizia aparține medicului, care cântărește beneficiul față de risc.

Medicamentele. Nu lua niciun medicament fără acordul medicului, nici măcar unul fără rețetă. Pentru durere, paracetamolul este de obicei opțiunea la care se gândesc medicii în sarcină, dar doza și durata le stabilește medicul. Antiinflamatoarele precum ibuprofenul se evită în general, mai ales din a doua jumătate a sarcinii, și nu se iau în ultimul trimestru. Dacă este nevoie de antibiotic, medicul alege unul compatibil cu sarcina; unele, precum tetraciclinele, se evită. Mai multe despre calmante găsești în articolul despre medicamentele pentru durerea de dinte.

Îngrijirea zilnică a dinților în sarcină

Prevenția acasă face cea mai mare diferență. Câteva obiceiuri simple:

• Periază-te de două ori pe zi cu o periuță moale și o pastă de dinți cu fluor, insistând la linia gingiei.
• Curăță zilnic între dinți cu ață dentară sau periuțe interdentare; aici încep adesea inflamațiile și cariile greu de observat.
• Dacă periajul îți provoacă greață: încearcă o periuță cu cap mic, o pastă cu gust mai slab, periajul lent, cu capul aplecat în față, și alege momentele din zi când greața e mai slabă.
• După vărsături, nu te peria imediat. Clătește gura cu apă (sau cu apă în care ai dizolvat puțin bicarbonat de sodiu) și așteaptă aproximativ o oră înainte de periaj, ca smalțul înmuiat de acid să nu fie periat. Dacă ai și reflux, citește despre eroziunea dentară produsă de acid.
• Ai grijă la gustări: preferă apa în locul băuturilor dulci sau acide și limitează ronțăitul frecvent de dulciuri între mese.
• Mergi la control cel puțin o dată în sarcină, ideal devreme, sau mai des dacă medicul recomandă.

Mitul „fiecare copil te costă un dinte” nu are bază: copilul nu „ia” calciul din dinții mamei. Problemele dentare din sarcină țin de inflamație, acid, dietă și igienă, lucruri care se pot controla. În plus, bacteriile care produc carii se pot transmite de la mamă la copil după naștere, de exemplu prin lingurița comună, așa că o gură sănătoasă este un avantaj și pentru bebeluș. Alte informații găsești în categoria sarcină și stomatologie.

Când să mergi urgent la dentist în sarcină

Nu amâna consultul dacă ai:

• durere de dinte puternică sau care nu cedează;
• umflătură la gingie ori la față, gust de puroi sau un dinte care „crește” când muști;
• gingii care sângerează abundent sau o umflătură pe gingie care crește rapid;
• un dinte spart ori un traumatism dentar.

Febra, umflătura feței care se extinde sau dificultățile la înghițit ori la respirat înseamnă urgență medicală: sună la 112 sau mergi imediat la o unitate de urgență și spune că ești însărcinată. Poți verifica și semnele că trebuie să mergi urgent la dentist.

Întrebări frecvente