Ca să te speli corect pe dinți, periază-i de două ori pe zi, câte aproximativ două minute, cu o periuță cu peri moi și o pastă de dinți cu fluor. Ține periuța înclinată spre marginea gingiei și folosește mișcări mici și blânde, dinte cu dinte, pe toate fețele dinților. Seara, curăță și spațiile dintre dinți. Periajul pare simplu, dar tehnica face diferența dintre o gură cu adevărat curată și o senzație falsă de curățenie.
De ce contează tehnica de periaj
Placa bacteriană este un strat moale și lipicios care se formează continuu pe dinți. Dacă nu este îndepărtată, bacteriile din ea produc acizi care atacă smalțul și irită gingiile. Un periaj făcut în grabă sau prea apăsat poate:
- lăsa placa neatinsă exact în zonele cu risc, la marginea gingiei și pe fețele dinspre limbă;
- favoriza apariția cariilor și a gingivitei;
- uza smalțul și dentina de la colet dacă freci prea tare;
- contribui la retragerea gingiilor și la sensibilitatea dentară.
Scopul nu este să freci tare, ci să treci metodic peste fiecare suprafață.
Ce îți trebuie pentru un periaj eficient
- O periuță cu peri moi și cap mic, care ajunge ușor la dinții din spate. Perii duri nu curăță mai bine, dar pot irita gingia și uza dinții.
- Pastă de dinți cu fluor. Pentru adulți se recomandă de obicei o pastă cu 1350–1500 ppm fluor; concentrația este trecută pe ambalaj. Detalii despre alegerea ei găsești în ghidul despre pasta de dinți cu fluor.
- Un mijloc de curățare interdentară: ață dentară, periuțe interdentare sau irigator.
- Un cronometru sau o periuță electrică cu temporizator, ca să știi când s-au scurs cele două minute.
Atât periuța manuală, cât și cea electrică pot curăța bine dacă sunt folosite corect. Periuța electrică poate fi de ajutor dacă ai mâna mai puțin sigură, poartă aparat dentar sau tinzi să apeși prea tare (unele modele au senzor de presiune). Comparația completă o găsești în articolul despre periuța electrică vs. manuală.
Tehnica de periaj pas cu pas
Una dintre cele mai recomandate metode este tehnica Bass modificată, care curăță bine zona dintre dinte și gingie:
- Înclină periuța la aproximativ 45° față de linia gingiei, astfel încât perii să atingă atât dintele, cât și marginea gingiei.
- Fă mișcări mici, vibratorii sau circulare, pe loc, câteva secunde, apoi mătură ușor dinspre gingie spre marginea dintelui. Evită mișcările ample, de „fierăstrău”, de la stânga la dreapta.
- Periază câte 2–3 dinți deodată, apoi mută periuța mai departe, ca să nu sari peste nicio zonă.
- Fețele exterioare: începe cu arcada de sus, de la un capăt la altul, apoi continuă cu arcada de jos.
- Fețele interioare: pentru dinții din față, ține periuța vertical și folosește vârful ei. Interiorul incisivilor de jos este o zonă des neglijată, unde se depune ușor tartru.
- Suprafețele de mestecat: mișcări scurte de du-te-vino pe fețele molarilor și premolarilor.
- Ultimul dinte de pe fiecare arcadă: curăță și fața lui din spate.
- Limba: la final, curăță ușor limba dinspre spate spre vârf.
Un truc simplu: împarte gura în patru sferturi (sus-dreapta, sus-stânga, jos-stânga, jos-dreapta) și acordă fiecăruia cam 30 de secunde.
După periaj, scuipă pasta, dar nu clăti imediat gura cu multă apă. Astfel, fluorul rămâne mai mult timp în contact cu dinții.
Cât de des și când să te speli pe dinți
- Seara, înainte de culcare, este cel mai important periaj. În timpul somnului se produce mai puțină salivă, iar placa rămasă are mai mult timp să acționeze.
- Dimineața, înainte sau după micul dejun.
- După alimente sau băuturi acide (citrice, sucuri, băuturi carbogazoase, vin), așteaptă de obicei 30–60 de minute înainte de periaj, pentru că smalțul este temporar mai vulnerabil. Între timp, poți clăti gura cu apă.
Dacă ai gingii care sângerează la periaj, nu renunța la periat în zona respectivă. Sângerarea este de obicei un semn de inflamație provocată de placă, iar un periaj blând și constant o poate ameliora. Dacă persistă mai mult de una–două săptămâni, mergi la dentist.
Curățarea dintre dinți: ața dentară și alternativele
Periuța nu ajunge bine în spațiile dintre dinți, iar acolo încep multe carii și probleme gingivale. De aceea, curăță aceste spații o dată pe zi, ideal seara.
Cum folosești ața dentară:
- rupe o bucată de aproximativ 40 de centimetri și înfășoar-o pe degetele mijlocii;
- introdu-o ușor între dinți, fără să o „pocnești” în gingie;
- curbeaz-o în formă de C în jurul fiecărui dinte și glisează ușor în sus și în jos, puțin sub marginea gingiei;
- folosește o porțiune curată de ață pentru fiecare spațiu.
Dacă spațiile dintre dinți sunt mai largi, dacă ai lucrări protetice sau aparat dentar, periuțele interdentare pot fi mai practice. Dentistul sau igienistul te poate ajuta să alegi dimensiunea potrivită.
Apa de gură și înlocuirea periuței
Apa de gură completează periajul, dar nu îl înlocuiește. O apă de gură cu fluor poate fi utilă dacă ai risc crescut de carii; una antiseptică poate fi recomandată de medic pentru perioade limitate, de exemplu în probleme gingivale. Ca să nu speli fluorul din pastă, e preferabil să o folosești la un alt moment al zilei decât imediat după periaj și să nu clătești cu apă după ea.
Schimbă periuța sau capul periuței electrice:
- la aproximativ trei luni;
- mai devreme, dacă perii sunt deformați sau desfăcuți;
- după o infecție, dacă simți că e mai igienic așa.
Obiceiuri care completează igiena orală
Periajul este baza, dar sănătatea dinților depinde și de ce faci în restul zilei:
- Alimentația: limitează frecvența gustărilor dulci și a băuturilor acide. Contează nu doar cât zahăr consumi, ci și cât de des. Apa, lactatele, legumele și fructele crocante sunt alegeri prietenoase pentru dinți.
- Hidratarea: gura uscată favorizează cariile și respirația neplăcută. Bea apă regulat; guma fără zahăr după mese stimulează saliva.
- Fumatul: crește riscul de boală parodontală și cancer oral, încetinește vindecarea și pătează dinții. Renunțarea aduce beneficii la orice vârstă.
- Dinții nu sunt unelte: nu deschide sticle, nu rupe ambalaje și nu mesteca pixuri sau cuburi de gheață.
- Sportul de contact: o gutieră de protecție poate preveni traumatismele dentare.
- Sarcina: modificările hormonale pot face gingiile mai sensibile la inflamație, așa că igiena și controalele sunt cu atât mai importante.
Mai multe sfaturi găsești în categoria Periaj corect.
Controalele regulate la dentist
Chiar și cu un periaj foarte bun, în timp se poate depune tartru, care nu mai poate fi îndepărtat cu periuța. Controalele periodice permit depistarea cariilor și a problemelor gingivale înainte să doară și includ, la nevoie, detartraj profesional. Frecvența o stabilește medicul în funcție de riscul tău: pentru mulți adulți este de una–două ori pe an, pentru alții mai des. La control îi poți cere medicului să îți verifice tehnica de periaj; este unul dintre cele mai utile sfaturi pe care le poți primi.
Întrebări frecvente
Cât timp trebuie să mă spăl pe dinți?
Aproximativ două minute, de două ori pe zi. Majoritatea oamenilor se opresc mai devreme fără să își dea seama, așa că un cronometru sau o periuță cu temporizator te poate ajuta.
Este mai bine să mă spăl pe dinți înainte sau după micul dejun?
Ambele variante sunt acceptabile. Dacă te speli după micul dejun și ai consumat ceva acid, cum ar fi suc de portocale sau fructe citrice, așteaptă de obicei 30–60 de minute. Important este să nu sari peste periajul de seară.
Trebuie să clătesc gura după periaj?
Se recomandă de obicei doar să scuipi pasta, fără să clătești cu multă apă, pentru ca fluorul să acționeze mai mult timp. Dacă nu te simți confortabil, clătește cu foarte puțină apă.
De ce îmi sângerează gingiile când mă spăl pe dinți?
Cel mai des, sângerarea este un semn de gingivită, adică inflamația gingiei din cauza plăcii. Continuă periajul blând și curățarea dintre dinți. Dacă sângerarea nu se ameliorează în una–două săptămâni sau apare fără motiv, mergi la dentist.
Pot folosi o periuță cu peri medii sau duri?
Pentru majoritatea oamenilor, perii moi sunt alegerea cea mai sigură. Perii duri, mai ales combinați cu apăsare puternică, pot irita gingiile și pot uza smalțul și zona coletului, fără să curețe mai bine.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
