Gingivita: de ce sângerează gingiile și cum se tratează

Gingivita este inflamația gingiilor, provocată în principal de placa bacteriană care rămâne pe dinți la marginea gingiei. Semnul cel mai des întâlnit este sângerarea la periaj sau la folosirea aței dentare. Este forma cea mai ușoară a bolii parodontale și, spre deosebire de formele avansate, este reversibilă: cu o curățare profesională și o igienă corectă acasă, sângerarea scade de obicei în câteva zile, iar gingiile se refac în aproximativ una-două săptămâni.

Ce este gingivita și prin ce diferă de parodontită

Gingivita afectează doar gingia, adică țesutul moale din jurul dinților. Osul și ligamentele care țin dintele în alveolă nu sunt încă afectate. Dacă inflamația nu este tratată, ea se poate extinde în profunzime și poate duce la parodontită (parodontoză), o boală care distruge treptat osul din jurul dinților.

Criteriu	Gingivită	Parodontită
Ce este afectat	Doar gingia	Gingia, ligamentul și osul
Pierdere de os	Nu	Da, în grade diferite
Reversibilitate	Da, cu tratament și igienă corectă	Leziunile nu dispar, dar boala poate fi controlată
Semne tipice	Gingii roșii, umflate, care sângerează	În plus: gingii retrase, pungi, dinți mobili
Tratament de bază	Detartraj și igienă corectă acasă	Curățare profundă sub gingie, uneori chirurgie, controale dese

Nu orice gingivită evoluează spre parodontită, dar aproape orice parodontită a început cu o gingivită. De aceea merită să o tratezi cât timp problema este încă simplă. Mai multe articole despre bolile gingiilor găsești în categoria Gingivită și parodontoză.

Cauzele gingivitei și factorii de risc

Cauza principală este placa bacteriană, un strat lipicios care se formează pe dinți în fiecare zi. Dacă nu este îndepărtată prin periaj și curățare interdentară, bacteriile irită gingia. În timp, placa se poate întări și transforma în tartru, care nu mai poate fi îndepărtat acasă și întreține inflamația.

Anumiți factori fac gingiile mai vulnerabile:

• periajul insuficient sau lipsa curățării spațiilor dintre dinți;
• fumatul, care afectează vindecarea gingiilor și poate ascunde sângerarea;
• modificările hormonale din pubertate, sarcină sau menopauză – de exemplu, gingivita de sarcină este frecventă;
• diabetul, mai ales când glicemia nu este bine controlată;
• unele medicamente, care pot produce mărirea în volum a gingiei sau gură uscată (vezi lista medicamentelor care pot afecta dinții și gingiile);
• gura uscată și respirația pe gură, deoarece saliva are un rol de protecție;
• lucrările dentare neadaptate (plombe sau coroane cu margini proeminente), aparatul dentar și dinții înghesuiți, în jurul cărora placa se curăță mai greu;
• alimentația dezechilibrată; o carență severă de vitamina C poate afecta gingiile, dar este rară;
• stresul și bolile care scad imunitatea.

Simptomele gingivitei

Gingiile sănătoase sunt de obicei roz, ferme și nu sângerează la un periaj normal. Gingivita se poate recunoaște după:

• gingii roșii sau roșu-închis, umflate, cu aspect lucios;
• sângerare la periaj, la folosirea aței dentare sau când muști din alimente tari (de exemplu un măr);
• gingii sensibile la atingere;
• respirație urât mirositoare sau gust neplăcut în gură.

Gingivita obișnuită este de cele mai multe ori nedureroasă, motiv pentru care mulți o ignoră. Nu aștepta să apară durerea ca să mergi la dentist.

Există și o formă rară, dar acută, numită gingivită ulcero-necrotică: gingii foarte dureroase, cu mici ulcerații acoperite de un strat gri-albicios, sângerare ușoară, miros puternic și uneori febră sau stare generală proastă. Este asociată cu stresul intens, fumatul și imunitatea scăzută și necesită consult stomatologic rapid.

De ce îți sângerează gingiile: și alte cauze posibile

Gingivita este de departe cea mai frecventă cauză a sângerării gingiilor, dar nu singura:

• Periajul prea energic sau periuța cu peri tari pot răni gingia. Periajul viguros nu curăță mai bine și, în timp, poate contribui la retragerea gingiilor.
• Începutul folosirii aței dentare. Dacă abia ai început să folosești ața, e posibil ca gingiile să sângereze în primele zile. De obicei, dacă o folosești corect și zilnic, sângerarea scade în una-două săptămâni, pe măsură ce inflamația se retrage.
• Medicamentele care influențează coagularea pot face sângerarea mai ușoară. Nu întrerupe singur aceste tratamente; discută cu medicul care ți le-a prescris și anunță-l pe dentist că le iei.
• Parodontita, în care sângerarea poate fi mai abundentă și însoțită de gingii retrase sau dinți mobili.
• Bolile de sânge sau alte afecțiuni generale, rar, pot debuta cu sângerări ale gingiilor. Sângerarea spontană, abundentă, însoțită de vânătăi fără motiv, oboseală neobișnuită sau sângerări din nas are nevoie de evaluare la medicul de familie, nu doar la dentist.

Cum se tratează gingivita

Vestea bună este că tratamentul gingivitei este, de obicei, simplu și eficient. Are două părți care se completează.

La cabinetul stomatologic

• Detartrajul și periajul profesional – medicul sau igienistul îndepărtează tartrul și placa de pe dinți și de la marginea gingiei, apoi lustruiește suprafețele. Află ce presupune un detartraj profesional și cât durează.
• Instruirea pentru igiena de acasă – ți se poate arăta cum să ții periuța, ce dimensiune de periuță interdentară ți se potrivește și unde rămâne placă.
• Corectarea factorilor locali – de exemplu, refacerea unei plombe sau coroane care reține placa.

Acasă

Tratamentul de la cabinet nu ține mult fără îngrijirea zilnică:

• Nu opri periajul în zonele care sângerează. E o reacție firească să le eviți, dar tocmai acolo placa trebuie îndepărtată, delicat.
• Periază-te de două ori pe zi, câte aproximativ două minute, cu o periuță moale și o pastă cu fluor. Ține periuța înclinată spre marginea gingiei și folosește mișcări mici și blânde.
• Curăță zilnic spațiile dintre dinți cu ață dentară sau periuțe interdentare.
• O apă de gură antiseptică poate fi un ajutor temporar, dacă ți-o recomandă medicul, dar nu înlocuiește curățarea mecanică.
• Renunță la fumat și, dacă ai diabet, urmărește controlul glicemiei.

De obicei, sângerarea începe să scadă după câteva zile de igienă corectă, iar gingiile arată mai bine după una-două săptămâni. Dacă nu vezi nicio îmbunătățire, e nevoie de o reevaluare.

Cum previi gingivita

Gingivita se poate preveni în mare măsură prin obiceiuri zilnice simple:

• spală-te corect pe dinți, dimineața și seara, fără să apeși prea tare;
• curăță zilnic între dinți, pentru că periuța nu ajunge acolo;
• înlocuiește periuța când perii s-au deformat;
• limitează gustările dulci frecvente și bea apă;
• mergi la controale și la detartraj la intervalul recomandat de medic, de obicei o dată sau de două ori pe an, mai des dacă ai tendința de a face tartru;
• nu fuma.

Dacă porți aparat dentar sau ai lucrări protetice, cere-i medicului instrucțiuni specifice de curățare.

Când să mergi la dentist

Programează un control dacă:

• gingiile îți sângerează la periaj de mai mult de una-două săptămâni, deși te speli corect;
• gingiile sunt umflate, roșii sau sensibile;
• ai respirație urât mirositoare persistentă;
• observi că gingiile se retrag sau un dinte se mișcă.

Mergi repede la dentist dacă gingiile sunt foarte dureroase, cu ulcerații, sau dacă apare puroi ori o umflătură. Dacă umflătura se extinde spre față, ai febră ori dificultăți la înghițit sau la respirat, este o urgență: mergi imediat la o unitate de primiri urgențe sau sună la 112. Sângerarea spontană, abundentă, care nu se oprește după câteva minute de presiune, mai ales însoțită de vânătăi sau oboseală neobișnuită, trebuie evaluată rapid și de medicul de familie.

Întrebări frecvente