Culoarea dinților se schimbă din două motive principale: pigmenți care se lipesc pe suprafața smalțului (cafea, ceai, vin, tutun) sau modificări din interiorul dintelui (o lovitură, anumite medicamente, fluor în exces în copilărie, vârsta). Petele de suprafață pleacă de obicei la o igienizare profesională, iar îngălbenirea generală răspunde bine la albire. Petele din interior sunt mai încăpățânate și pot avea nevoie de albire internă, bonding sau fațete.
De ce nu există o singură soluție
Smalțul este translucid, iar dentina de dedesubt e natural gălbuie. Culoarea pe care o vezi e un amestec între cele două: cu cât smalțul e mai gros și mai opac, cu atât dintele pare mai alb. De aceea doi oameni cu aceeași igienă pot avea nuanțe diferite, iar un dinte ușor gălbui poate fi perfect sănătos.
Medicii împart colorațiile în extrinseci, adică depuse pe suprafață, și intrinseci, adică în interiorul smalțului sau al dentinei. Cu vârsta cele două se combină. Diferența contează pentru că tratamentul pentru una nu funcționează pentru cealaltă: nicio igienizare nu scoate o pată de tetraciclină, iar fațetele sunt o soluție exagerată pentru petele de cafea.
Cum îți dai seama ce tip de pată ai
Poți face o primă evaluare în oglindă, la lumină bună. Petele de suprafață sunt de obicei maronii sau gălbui, mai intense la marginea gingiei și între dinți, și arată mai rău pe dinții de jos din față, pe partea dinspre limbă. Apar treptat și se potrivesc cu obiceiurile tale.
Colorațiile interne arată altfel. Un singur dinte gri sau maroniu, mai ales după o lovitură, sugerează o problemă la nerv. Benzi orizontale gri-maronii pe mai mulți dinți pot fi urma unor antibiotice din copilărie. Pete albe, opace, simetrice, uneori cu puncte maronii, pot fi fluoroză. Dinții care au arătat așa de când au erupt nu au fost pătați de nimic din ce ai mâncat.
Atenție la petele închise la culoare din șanțurile măselelor sau de lângă o plombă veche: pot fi carii, nu simple colorații. O pată albă, cretoasă, apărută recent la marginea gingiei poate fi și ea începutul unei carii. În aceste cazuri, primul pas e un control, nu albirea. Vezi și ce este caria dentară.
Petele de suprafață: de unde vin și cum le scoți
Cafeaua, ceaiul negru, vinul roșu, băuturile de tip cola, fructele de pădure, sosul de soia și condimentele intens colorate lasă pigmenți care se prind în pelicula proteică de pe smalț. Băuturile acide înmoaie ușor suprafața și fac pigmenții să se lipească mai ușor. Tutunul, fumat sau mestecat, dă pete galbene până la maro închis, greu de scos cu periajul.
Și unele produse de îngrijire pot păta. Apele de gură cu clorhexidină, folosite câteva săptămâni, lasă adesea pete maronii, iar suplimentele de fier lichide pot da pete închise. Petele dispar la igienizare și nu înseamnă că produsul trebuie oprit fără să vorbești cu medicul.
Placa lăsată pe dinți fixează pigmenții și se transformă în tartru, galben sau maro. Soluția este detartrajul profesional: ultrasunete pentru tartru, apoi un jet de apă cu pulbere fină (air-flow) și periaj profesional pentru pete. La mulți pacienți doar asta aduce dinții înapoi la culoarea lor naturală, iar diferența se vede pe loc.
Colorațiile din interiorul dintelui
După o lovitură, pulpa dintelui poate sângera sau se poate necroza, iar produșii de descompunere intră în dentină și colorează dintele în roz, gri sau maro. Uneori culoarea apare la luni după accident. Un dinte care se închide la culoare trebuie văzut de dentist, pentru că poate avea nevoie de tratament de canal chiar dacă nu doare.
Dinții tratați pe canal se pot închide în timp, din cauza resturilor de țesut sau a unor materiale folosite în trecut. Tetraciclinele luate în copilărie, cât timp se formează dinții permanenți, lasă benzi gri, maronii sau gălbui. Fluorul în exces în aceeași perioadă poate produce fluoroză, de la pete albe fine până la pete maronii și smalț neregulat. Există și defecte de dezvoltare ale smalțului, ereditare sau apărute după boli din copilărie, care dau pete albe sau gălbui.
Cu vârsta, smalțul se subțiază prin uzură, iar dentina se îngroașă și devine mai închisă, așa că dinții par mai galbeni chiar și la cineva care nu bea cafea. Scrâșnitul accelerează uzura și, implicit, îngălbenirea.
Ce soluții există, în funcție de cauză
Albirea profesională funcționează bine pe îngălbenirea generală, de la vârstă sau pigmenți vechi. Folosește geluri pe bază de peroxid de hidrogen sau de carbamidă, aplicate la cabinet sau acasă, cu gutiere făcute după amprenta ta. Poate da sensibilitate și iritație a gingiilor pentru câteva zile. Albirea nu schimbă culoarea plombelor, coroanelor sau fațetelor, așa că lucrările din zona zâmbetului pot trebui refăcute după aceea ca să se potrivească. Nu se recomandă în sarcină sau alăptare, iar în Uniunea Europeană albirea cu produse concentrate se face doar la dentist și, în general, nu sub 18 ani. Kiturile de albire cumpărate fără supravegherea unui dentist pot irita gingiile și dau rezultate mai slabe. Mai multe despre metode găsești în articolul despre albirea dinților.
Pentru un singur dinte închis după tratament de canal există albirea internă: medicul pune agentul de albire în interiorul dintelui și îl schimbă la câteva zile, până se obține nuanța dorită. Canalul trebuie să fie bine făcut înainte.
Petele albe ușoare de fluoroză se pot atenua uneori prin microabraziune, adică îndepărtarea unui strat foarte fin de smalț, sau prin infiltrare cu rășină. Pentru pete mici și ciobituri, bondingul dentar cu compozit este o variantă rapidă, cu șlefuire minimă sau deloc.
Când colorația e intensă și răspunde slab la albire (tetraciclină, fluoroză severă), fațetele din ceramică sau compozit acoperă fața vizibilă a dinților. Vezi ce implică și cât pot costa în articolul despre fațetele dentare. Dacă dintele e și slăbit de carii mari sau fracturi, o coroană rezolvă în același timp și culoarea, și rezistența.
Cum păstrezi culoarea
Periajul de două ori pe zi cu pastă cu fluor și curățarea între dinți nu lasă placa să fixeze pigmenți. Nu e nevoie să renunți la cafea sau vin; ajută să le bei la masă, nu în înghițituri toată ziua, și să clătești gura cu apă după. Paiul reduce contactul cu dinții din față la băuturile reci. Renunțarea la fumat face cea mai mare diferență pentru petele de tutun. Pastele „de albire” pot scoate ușor petele de suprafață, dar nu schimbă culoarea naturală a dintelui, iar cele foarte abrazive, inclusiv produsele cu cărbune, pot uza smalțul.
Întrebări frecvente
Cât ține efectul unei albiri?
Depinde mult de obiceiuri. La cineva care bea multă cafea sau fumează, nuanța se închide mai repede. De obicei se fac retușuri scurte la anumite intervale, stabilite cu medicul.
Pot să-mi albesc dinții dacă am plombe în față?
Da, dar plombele nu se vor albi. După albire, medicul așteaptă de obicei câteva săptămâni ca nuanța să se stabilizeze și apoi înlocuiește plombele care nu se mai potrivesc la culoare.
De ce s-a înnegrit un singur dinte?
Cel mai des, din cauza unei lovituri vechi sau a unui tratament de canal, dar poate fi și o carie ori o plombă veche. Merită un control și o radiografie, pentru că nervul poate fi afectat chiar dacă dintele nu doare.
Detartrajul face dinții mai albi?
Scoate tartrul și petele de suprafață, așa că dinții arată adesea vizibil mai curați și mai deschiși. Nu schimbă însă culoarea naturală a dintelui; pentru asta e nevoie de albire.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
