Detartrajul este curățarea făcută în cabinet prin care medicul sau igienistul îndepărtează tartrul, depunerea tare pe care periuța nu o mai poate scoate. O ședință obișnuită durează între 30 și 60 de minute și, la cei mai mulți oameni, nu doare, cel mult e neplăcută în zonele cu gingii inflamate. Cât de des ai nevoie de el depinde de cât de repede faci tartru și de starea gingiilor, nu de un calendar fix.
Ce este tartrul și de ce nu pleacă la periaj
Placa bacteriană este stratul moale și lipicios care se formează pe dinți în fiecare zi. O îndepărtezi cu periuța și cu ața sau cu periuțele interdentare. Acolo unde rămâne, de obicei lângă gingie și între dinți, mineralele din salivă încep să o întărească, iar rezultatul este tartrul: o crustă gălbuie sau maronie, aspră, lipită strâns de dinte.
Tartrul nu mai iese la periaj, oricât de bună ar fi periuța. Pe suprafața lui aspră se prinde ușor placă nouă, iar gingia din jur rămâne iritată: se înroșește, se umflă și sângerează când te speli. Aceasta este gingivita, iar dacă durează ani de zile poate trece în parodontită, cu pierdere de os în jurul dinților.
Cel mai repede se adună tartru pe fața dinspre limbă a dinților din față de jos și pe fața dinspre obraz a molarilor de sus, adică exact în dreptul locurilor unde se varsă glandele salivare. Unii oameni fac tartru mult mai repede decât alții, chiar dacă se spală conștiincios, iar asta ține în parte de compoziția salivei. Tartrul și gingiile inflamate sunt și o sursă frecventă de miros neplăcut, așa că mulți observă după curățare și o respirație mai proaspătă.
Ce se întâmplă în fotoliu
Ședința începe cu o privire atentă în gură. Medicul verifică gingiile, se uită dacă sângerează și, dacă e cazul, măsoară cu o sondă fină adâncimea șanțului dintre gingie și dinte. De aici decide dacă ajunge un detartraj obișnuit sau e nevoie de o curățare mai profundă. Apoi, de regulă, urmează acești pași:
- Curățarea cu ultrasunete: un vârf metalic subțire vibrează foarte repede și sparge depunerile, iar un jet fin de apă le spală și răcește instrumentul. Auzi un bâzâit ascuțit, simți vibrație, iar asistenta aspiră apa din gură.
- Finisarea cu instrumente de mână, cu care se scot resturile de tartru rămase între dinți și la marginea gingiei.
- Lustruirea, cu o cupă de cauciuc sau o perie rotativă și o pastă specială, care netezește suprafețele și scoate petele superficiale de cafea, ceai sau tutun.
- La nevoie, sablarea cu pulbere fină (aeropolisarea): un jet de aer, apă și pulbere care curăță petele din zonele greu accesibile.
- Uneori, un gel sau un lac cu fluor, util mai ales dacă ai dinți sensibili sau faci carii des.
Cu dinții curați, medicul vede mai bine și o carie la început, o plombă fisurată sau o margine de coroană desprinsă, așa că igienizarea e adesea și un control util. Nu toate cabinetele fac toți acești pași la fiecare ședință. Întreabă dinainte ce include programarea, mai ales dacă vrei să știi dacă intră și lustruirea sau sablarea. Pentru că prețul depinde de cabinet și de ce anume se face, detaliile despre costuri sunt adunate separat, în articolul despre cât costă detartrajul.
Doare? Ce simți și ce poți cere
Pe gingii sănătoase, detartrajul se simte ca o vibrație și o presiune, iar pe un dinte sensibil jetul de apă poate da o senzație scurtă de rece. Mai neplăcut e acolo unde gingia e inflamată sau retrasă și rădăcina a rămas descoperită.
Spune-i medicului când te deranjează ceva. Poate reduce puterea aparatului, poate lucra în reprize scurte, poate folosi un gel anestezic sau, în zonele foarte sensibile, o anestezie locală. Nu trebuie să rabzi în tăcere până la final.
Dacă gingiile sângerează în timpul ședinței, nu e semn că s-a greșit ceva, ci că erau inflamate. Sângerarea scade de obicei în zilele următoare, pe măsură ce gingia se vindecă. Dacă îți e frică de dentist, spune de la început. O igienizare e o ocazie bună să te reobișnuiești cu fotoliul, pentru că e scurtă și previzibilă, iar câteva idei concrete găsești în articolul despre anxietatea dentară la adulți.
Cât durează și cât de des e nevoie
O ședință completă durează de obicei între 30 și 60 de minute. Dacă n-ai mai făcut detartraj de câțiva ani și tartrul e mult, medicul poate împărți curățarea în două vizite.
„O dată la 6 luni” este un reper foarte răspândit, dar nu o regulă. Ghidurile britanice, de exemplu, recomandă ca intervalul dintre controale să fie stabilit individual, între 3 luni și 2 ani, în funcție de risc. În practică, multor adulți le ajunge o igienizare la 6–12 luni. Mai des, la câteva luni, au nevoie de obicei:
- cei care au avut parodontită și sunt în faza de întreținere;
- fumătorii;
- persoanele cu diabet, mai ales când glicemia nu e bine controlată;
- cei care poartă aparat ortodontic fix;
- oamenii care fac tartru foarte repede.
Detartraj sau chiuretaj subgingival
Detartrajul obișnuit curăță tartrul de deasupra gingiei și de la marginea ei. Dacă medicul găsește pungi parodontale, adică spații adânci între gingie și dinte în care s-a pierdut os, curățarea trebuie făcută mai adânc, direct pe rădăcină, de obicei cu anestezie locală și în mai multe ședințe. Aceasta este deja tratament pentru parodontită, nu prevenție.
Dacă ți s-a spus că ai nevoie de o astfel de curățare, nu e un moft al medicului: un detartraj de suprafață nu ajunge la tartrul din pungi, iar boala continuă acolo unde nu se vede. Diferențele sunt explicate pe larg în articolul despre detartraj și chiuretaj subgingival.
Ce faci după detartraj
În primele zile poți simți dinții mai sensibili la rece și gingiile puțin iritate. De obicei trece în câteva zile. O pastă pentru dinți sensibili, folosită și seara, poate ajuta. Dacă simți brusc spații între dinți pe care nu le simțeai înainte, de cele mai multe ori ele existau deja și erau umplute cu tartru.
Unii medici recomandă să eviți cafeaua, ceaiul negru și vinul roșu în ziua procedurii, mai ales după sablare, ca petele să nu se refacă imediat. Nu e o regulă strictă. Mai important e ce faci în lunile următoare: periaj de două ori pe zi cu pastă cu fluor și curățare zilnică între dinți, pentru că tartrul nou se formează doar din placa pe care o lași acolo.
Revino la medic dacă sângerarea nu se oprește, dacă apare o umflătură la gingie sau dacă durerea crește în loc să scadă după două-trei zile. Dacă ai febră, o umflătură care se extinde spre obraz sau gât ori îți e greu să înghiți sau să respiri, mergi la urgențe sau sună la 112.
Gingiile și restul organismului
Boala parodontală apare mai des la persoanele cu diabet, iar legătura merge în ambele sensuri: glicemia mare favorizează inflamația gingiilor, iar inflamația netratată poate îngreuna controlul glicemiei. Detalii găsești în articolul despre diabet și sănătatea orală. Există și asocieri între boala gingiilor și bolile cardiovasculare, dar nu s-a demonstrat că detartrajul regulat previne infarctul sau alte boli generale. Motivul principal pentru care îl faci rămâne sănătatea gingiilor și a dinților.
Întrebări frecvente
Detartrajul strică smalțul?
Nu, dacă e făcut corect. Instrumentele lucrează pe tartru, iar smalțul e mult mai dur decât depunerile. Senzația de „dinți mai subțiri” de după ședință vine de la faptul că limba simte suprafețele netede și spațiile eliberate de tartru.
Pot face detartraj dacă sunt însărcinată?
Da. În sarcină gingiile se inflamează mai ușor, așa că o igienizare e adesea utilă. Spune-i medicului că ești însărcinată și în ce lună, ca să aleagă poziția și momentul potrivit.
De ce îmi sângerează gingiile după detartraj?
Pentru că erau inflamate, iar tartrul care le irita tocmai a fost îndepărtat. O sângerare ușoară la periaj în primele zile e obișnuită. Continuă să te speli normal, cu o periuță moale. Dacă după o săptămână-două gingiile încă sângerează la fel, cere un control.
Se poate face detartraj la copii?
Da, dacă au tartru, ceea ce se întâmplă mai rar decât la adulți. La copii, igienizarea profesională se face de obicei la recomandarea medicului, de exemplu când poartă aparat ortodontic.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
