Dacă simți o săgeată scurtă în dinte când bei apă rece sau respiri aer rece, cel mai probabil dentina de sub smalț a rămas descoperită. Situația e frecventă și de obicei se ameliorează cu o pastă pentru dinți sensibili și câteva schimbări de obicei. Aceeași senzație poate însă veni și de la o carie, o fisură sau o plombă care nu mai închide bine, așa că merită să afli cauza înainte să tratezi doar simptomul.
Ce se întâmplă în dinte când te doare la rece
Smalțul, stratul exterior, nu are nervi și izolează bine dintele. Sub el se află dentina, un țesut mai moale străbătut de canale microscopice (tubuli) care duc până la pulpă, acolo unde sunt nervul și vasele de sânge. Pe rădăcină nu există smalț, ci un strat subțire de cement, protejat în mod normal de gingie.
Când smalțul se subțiază sau gingia se retrage, tubulii rămân deschiși spre gură. Frigul mișcă lichidul din interiorul lor, iar nervul interpretează mișcarea ca durere. De aici senzația tipică: ascuțită, bine localizată, și care trece în câteva secunde după ce înghiți. Medicii o numesc hipersensibilitate dentinară.
De unde vine sensibilitatea
Cea mai comună cauză e retragerea gingiei. Uneori e urmarea unui periaj prea apăsat, cu o periuță tare, dus înainte și înapoi ca pe o scândură. Alteori e semnul unei boli a gingiilor: inflamația netratată poate evolua spre parodontită, care distruge osul din jurul dintelui și lasă rădăcina la vedere. Cu vârsta, o ușoară retragere apare la mulți oameni.
Eroziunea acidă e a doua mare cauză. Sucurile, băuturile carbogazoase, citricele, vinul sau refluxul gastric înmoaie smalțul, iar periajul imediat după aceea îl roade mai ușor. Dacă bei des ceva acru pe parcursul zilei, smalțul nu mai apucă să se refacă între expuneri.
Scrâșnitul și încleștarea dinților tocesc suprafețele de mestecat și pot produce mici fisuri la colet, lângă gingie. Mulți oameni nu știu că scrâșnesc noaptea; dacă te trezești cu maxilarul obosit, citește despre semnele de bruxism.
Există și cauze care nu țin de dentina expusă în general, ci de un singur dinte cu o problemă. O carie care a trecut de smalț, o plombă veche cu margini deschise sau o fisură pot da exact aceeași durere la rece. Diferența e că, de obicei, doare un singur dinte, mereu același.
În fine, sensibilitatea apare des după unele tratamente: albire, detartraj, o plombă nouă sau șlefuirea pentru o coroană. În mod normal scade treptat în câteva zile până la câteva săptămâni. Dacă se accentuează în loc să se reducă, spune-i medicului.
Sensibilitate banală sau semn de problemă
Câteva observații te ajută să îți faci o idee înainte de consultație. Sensibilitatea dentinară doare scurt și dispare aproape imediat după ce frigul a trecut. Adesea sunt afectați mai mulți dinți, mai ales la marginea gingiei, unde uneori vezi o mică treaptă sau o zonă mai gălbuie.
Dacă durerea ține zeci de secunde sau minute după ce ai înghițit apa rece, pulsează sau te trezește noaptea, nervul dintelui poate fi inflamat. Asta nu se rezolvă cu pastă de dinți și are nevoie de tratament la dentist, uneori de tratament de canal. La fel, dacă te doare când muști pe o anumită parte, iar durerea apare mai ales când eliberezi mușcătura, poate fi vorba de o fisură sau de un dinte spart sau ciobit.
Programează-te la dentist dacă observi oricare dintre acestea:
- durerea durează mai mult de câteva zile sau se agravează
- doare un singur dinte, mereu același
- durerea persistă mult după ce stimulul rece a dispărut sau apare spontan
- te doare la mușcat sau vezi o pată închisă, o gaură ori o margine ruptă
- sensibilitatea nu s-a ameliorat după câteva săptămâni de pastă desensibilizantă
Dacă apare umflătură la față sau în gât, febră, ori îți este greu să înghiți sau să respiri, nu mai aștepta programarea: mergi la urgențe sau sună la 112.
Ce face dentistul la consultație
Medicul te va întreba când a început durerea, cât ține, ce o declanșează și dacă ai avut tratamente recente. Apoi se uită la gingii, la marginile plombelor și la zonele de uzură. Ca să găsească dintele vinovat, suflă un jet scurt de aer pe fiecare dinte sau îl atinge cu ceva rece. Neplăcut, dar durează doar o secundă.
Dacă suspectează o carie între dinți, o infiltrație sub o plombă veche sau o problemă la rădăcină, îți va face o radiografie. Fisurile se văd mai greu; pentru ele se folosesc testul de mușcătură pe un instrument special și o lumină puternică trecută prin dinte.
Tratamente care funcționează
Pentru sensibilitatea generalizată, primul pas este o pastă de dinți pentru dinți sensibili, folosită de două ori pe zi. Cele mai multe conțin săruri de potasiu, care calmează nervul, sau compuși care astupă tubulii, cum ar fi fluorura de staniu. Efectul nu vine din prima zi, ci după câteva săptămâni de folosire constantă. După periaj scuipă, dar nu clăti gura cu apă, ca substanța activă să rămână pe dinți. Seara poți întinde puțină pastă direct pe zona sensibilă.
Schimbă periuța cu una moale și periază cu mișcări mici, fără să apeși. Dacă folosești periuță electrică, las-o să lucreze, nu o freca de dinți. După ceva acru, clătește gura cu apă și așteaptă aproximativ o oră înainte să te speli pe dinți. Dacă suspectezi bruxism, dentistul îți poate face o gutieră de noapte.
În cabinet, medicul poate aplica un lac cu fluor sau un agent desensibilizant pe zonele expuse, eventual în mai multe ședințe. Zonele roase de la colet, la marginea gingiei, se pot acoperi cu un material compozit, ca o mică plombă. Cariile se tratează, plombele vechi se refac. Când gingia s-a retras mult, un parodontolog poate discuta cu tine despre o grefă de gingie care să acopere rădăcina. Un dinte fisurat are adesea nevoie de o coroană, iar dacă nervul e afectat ireversibil, de tratament de canal.
Cum previi revenirea durerii
Prevenția înseamnă să oprești ce a expus dentina. Periajul blând, de două ori pe zi, cu pastă cu fluor, și curățarea zilnică între dinți țin gingiile sănătoase și opresc retragerea lor. Dacă nu ești sigur de tehnică, vezi cum se face un periaj corect.
Băuturile acide nu trebuie eliminate complet, dar e mai bine să le bei la masă, nu în înghițituri mici toată ziua. Controalele regulate, la intervalul stabilit împreună cu dentistul, permit prinderea din timp a retragerii gingivale, a eroziunii sau a unei carii, cât timp sunt ușor de tratat.
Întrebări frecvente
Pasta pentru dinți sensibili trebuie folosită toată viața?
Nu neapărat. Mulți oameni o folosesc câteva luni, până se liniștește sensibilitatea, apoi revin la o pastă obișnuită cu fluor. Dacă durerea revine după ce renunți, cauza probabil persistă (periaj apăsat, acid, bruxism) și merită discutată cu dentistul.
De ce mă doare la rece, dar nu și la cald?
Dentina expusă reacționează de obicei mai puternic la frig decât la căldură. Când un dinte doare tare la cald și durerea ține mult, e mai probabil ca nervul să fie inflamat, iar asta trebuie verificat repede.
Mă doare dintele la rece după o plombă nouă. E normal?
O sensibilitate ușoară câteva zile sau săptămâni după o plombă este frecventă. Dacă durerea e puternică, crește în loc să scadă sau te doare când muști, întoarce-te la medic: plomba poate fi prea înaltă sau nervul poate fi iritat.
Albirea poate face dinții sensibili la rece?
Da, sensibilitatea temporară este efectul secundar cel mai des întâlnit al albirii. De obicei trece în câteva zile. Dacă ai deja dinți sensibili, spune-i medicului înainte de tratament, ca să ajusteze concentrația sau durata aplicărilor.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
