Pentru dinți nu contează doar cât zahăr mănânci, ci mai ales cât de des. O prăjitură la desert face mai puțin rău decât aceeași cantitate de zahăr ronțăită în biscuiți toată după-amiaza. Pe lângă zahăr, băuturile acide pot toci smalțul chiar fără ajutorul bacteriilor. Schimbările care contează sunt puține și destul de simple.
Ce se întâmplă în gură după ce mănânci
În placa de pe dinți trăiesc bacterii care se hrănesc cu zaharuri. Când mănânci sau bei ceva dulce, ele produc acizi, iar smalțul începe să piardă calciu și fosfat. După o vreme, saliva neutralizează acidul și readuce o parte din minerale în smalț. Este un du-te-vino care are loc de mai multe ori pe zi la oricine.
Problema apare când atacurile acide vin unul după altul și saliva nu mai are timp să repare. Atunci smalțul pierde mai mult decât recâștigă, apare întâi o pată albă, apoi o cavitate. Așa se formează o carie dentară. Fluorul din pastă și saliva lucrează în favoarea ta, obiceiurile alimentare decid de câte ori le pui la încercare.
Zahărul: frecvența contează mai mult decât cantitatea
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să reprezinte sub 10% din energia zilnică și, ideal, sub 5%. Zaharurile libere înseamnă zahărul adăugat de producător sau de tine, dar și mierea, siropurile și sucurile de fructe, inclusiv cele stoarse în casă.
În viața de zi cu zi, riscul vine mai ales din obiceiurile „pe picior”: cafeaua cu zahăr sorbită două ore la birou, sticla de suc ținută lângă tastatură, bomboanele mentolate cu zahăr luate una după alta, biscuiții de la ora patru și cei de la ora șase. Fiecare dintre ele pornește un nou atac acid. Aceeași cantitate de zahăr, mâncată o dată, la masă, înseamnă un singur atac.
Un exemplu obișnuit: cineva care bea un ceai cu miere dimineața, o cafea cu zahăr la zece, un suc la prânz și ronțăie ceva dulce seara la televizor are dinții sub atac acid de patru-cinci ori pe zi, deși pe hârtie nu mănâncă „mult dulce”. Dacă mută ceaiul și sucul la masă și renunță la gustarea de seară, cantitatea totală se schimbă puțin, dar numărul atacurilor scade la jumătate.
Contează și cât stă mâncarea pe dinți. Caramelele, jeleurile și fructele uscate se lipesc de dinți. Biscuiții, covrigii și chipsurile rămân în șanțurile măselelor, iar amidonul din ele se transformă treptat în zaharuri pe care bacteriile le folosesc la fel.
Băuturile acide și eroziunea smalțului
Eroziunea este altceva decât caria. Aici acidul vine direct din ce bei sau mănânci și dizolvă suprafața smalțului, fără ajutorul bacteriilor. Cele mai frecvente surse sunt băuturile carbogazoase (inclusiv cele fără zahăr), băuturile energizante, sucurile de fructe, vinul, apa cu lămâie sorbită toată ziua și bomboanele acrișoare.
Semnele apar lent: marginile dinților din față devin ușor transparente, dinții par mai galbeni pentru că se vede dentina de dedesubt și încep să reacționeze la rece sau la dulce. Despre această sensibilitate găsești mai multe în articolul despre dinții sensibili. Acidul poate veni și din stomac, la cei cu reflux sau vărsături frecvente, situație descrisă în articolul despre refluxul gastric și eroziunea dentară.
Ce ajută: băuturile acide la masă, nu între mese, băute mai repede, nu sorbite o oră, eventual cu paiul. După ele bea puțină apă sau mănâncă o bucată de brânză. Și nu te spăla pe dinți imediat, pentru că smalțul înmuiat de acid se tocește mai ușor sub periuță. Așteaptă cel puțin o jumătate de oră, ideal o oră.
Ce ajută dinții
Apa este cea mai bună băutură între mese: nu are zahăr, nu are acid și ajută la spălarea gurii. Laptele simplu și brânza sunt prietenoase cu dinții, iar o bucată de brânză la finalul mesei ajută la neutralizarea acidului. Iaurtul simplu e în regulă, cel cu fructe și zahăr adăugat intră în categoria dulciurilor.
Legumele crude și fructele întregi cer multă mestecare, iar mestecatul stimulează saliva. Nu curăță însă dinții ca o periuță, așa că un măr după masă nu înlocuiește periajul de seară. Guma de mestecat fără zahăr, mestecată câteva minute după masă, crește și ea fluxul de salivă, iar despre îndulcitorul din multe astfel de gume găsești detalii în articolul despre xilitol.
Vitaminele, mineralele și gingiile
Calciul, fosforul și vitamina D contează mult în copilărie, când dinții se formează. La un adult, dintele format nu „absoarbe” calciul din paharul de lapte băut în plus: repararea smalțului vine din salivă și din fluor.
Lipsa severă de vitamina C poate duce la gingii care sângerează, dar e rară la cine mănâncă fructe și legume. În marea majoritate a cazurilor, gingiile sângerează din cauza plăcii bacteriene, iar suplimentele de vitamine nu rezolvă asta. Dacă ai gura uscată, merită verificate medicamentele pe care le iei, pentru că multe reduc saliva; lista lor e în articolul despre medicamentele care afectează dinții.
Copiii și obiceiurile alimentare
La copii, obiceiurile se formează devreme și țin mult. OMS recomandă ca un copil sub 2 ani să nu primească deloc băuturi îndulcite. Laptele sau sucul lăsat în biberon peste noapte ori ceaiul cu zahăr în cănuța de pe noptieră stau la originea cariei de biberon, care poate afecta serios dinții din față de sus încă din primii ani.
Pentru gustările dintre mese merg bine fructele întregi, legumele tăiate, brânza sau iaurtul simplu, iar apa e băutura de bază. Dulciurile nu trebuie interzise complet, dar e mai bine să vină după masă decât ca recompensă de-a lungul zilei.
Obiceiuri de păstrat zilnic
- Ține dulciurile și sucurile la masă, nu între mese.
- Între mese bea apă.
- Nu sorbi ore întregi cafeaua sau ceaiul cu zahăr.
- După ceva acid, așteaptă înainte să te speli pe dinți.
- Seara, după periaj, doar apă.
Toate acestea funcționează împreună cu periajul de două ori pe zi cu pastă cu fluor și cu curățarea dintre dinți. Nicio dietă nu înlocuiește un periaj corect.
Întrebări frecvente
Băuturile fără zahăr sunt sigure pentru dinți?
Pentru carii sunt o alegere mai bună decât cele cu zahăr, dar dacă sunt carbogazoase sau acrișoare tot pot eroda smalțul. Contează și aici cât de des și cât de lent le bei.
Fructele sunt rele pentru dinți?
Fructele întregi, mâncate ca atare, nu sunt o problemă pentru cei mai mulți oameni. Sucurile și smoothie-urile sunt altceva: zahărul din ele e „liber”, iar aciditatea stă mai mult pe dinți, mai ales dacă le sorbi încet.
Mierea sau zahărul brun sunt mai bune pentru dinți decât zahărul alb?
Nu. Pentru bacteriile din placă, toate sunt zaharuri, iar OMS le numără pe toate la zaharuri libere.
Trebuie să mă spăl pe dinți după fiecare masă?
Nu e necesar. Două periaje pe zi, unul seara, sunt suficiente pentru cei mai mulți oameni. După o masă, apa sau o gumă fără zahăr ajută, iar după ceva acid e chiar mai bine să aștepți înainte de periaj.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
