Detartrajul îndepărtează tartrul și placa de pe dinți, în special de deasupra gingiei, și e o curățare de rutină. Chiuretajul subgingival e un tratament pentru parodontită: curăță tartrul și bacteriile de pe rădăcini, din pungile care s-au format sub gingie, și de obicei se face cu anestezie locală, în una sau mai multe ședințe. Care îți trebuie se stabilește prin măsurarea pungilor cu o sondă, la control, nu după cât de mult tartru se vede.
Detartrajul: curățarea de rutină
Placa bacteriană se formează pe dinți în fiecare zi. Ce rămâne după periaj se întărește în câteva zile și devine tartru, pe care periuța nu-l mai poate scoate. Tartrul se strânge mai ales pe fața dinspre limbă a dinților de jos din față și pe fața dinspre obraz a măselelor de sus, acolo unde se varsă glandele salivare.
La detartrajul profesional, medicul sau igienista folosește un aparat cu ultrasunete care sparge depozitele, apoi instrumente de mână pentru finisare, iar la final lustruiește dinții. Uneori se folosește și un jet cu pulbere fină pentru pete. De obicei nu e nevoie de anestezie; simți vibrații, jet de apă și, pe alocuri, sensibilitate.
Detartrajul tratează gingivita, adică gingia roșie, umflată, care sângerează la periaj. În acest stadiu, osul din jurul dinților nu e afectat, iar o curățare bună plus un periaj corect acasă readuc gingia la normal în câteva săptămâni. Cât de des ai nevoie de detartraj depinde de tine: unii strâng tartru repede și au nevoie de el de două ori pe an, alții mai rar. Intervalul îl stabilește medicul.
Când gingivita devine parodontită
Dacă inflamația durează, la unii oameni ea coboară spre os. Gingia se desprinde de dinte și se formează pungi parodontale, spații în care bacteriile și tartrul se adună sub gingie, direct pe rădăcină. Acolo nu ajunge nici periuța, nici detartrajul obișnuit. Inflamația întreținută de ele distruge treptat osul care ține dintele.
Parodontita doare rar în primele faze. Semnele pe care le poți observa singur sunt:
- gingii care sângerează des la periaj sau la folosirea aței;
- gingii retrase, dinți care par mai lungi;
- spații noi între dinți sau dinți care s-au mișcat;
- respirație urât mirositoare persistentă sau gust neplăcut;
- dinți care se mișcă ușor când apeși pe ei.
Riscul e mai mare la fumători, la persoanele cu diabet, cu antecedente în familie sau cu igienă greu de menținut. Fumatul poate ascunde sângerarea, așa că gingia poate arăta liniștită deși boala avansează.
Diferențele pe scurt
| Aspect | Detartraj | Chiuretaj subgingival |
|---|---|---|
| Ce tratează | Tartru și placă, gingivită | Parodontită, pungi parodontale |
| Unde lucrează | Deasupra gingiei și foarte puțin sub ea | Sub gingie, pe rădăcini, în pungi |
| Anestezie | De obicei nu | De obicei da, locală |
| Ședințe | De regulă una | Una sau mai multe, pe zone |
| Ce urmează | Control la intervalul stabilit | Reevaluare și întreținere mai deasă |
Denumirile pot crea confuzie. În practica din România, „chiuretaj subgingival” înseamnă de obicei ceea ce în alte țări se numește detartraj subgingival și planare radiculară sau „curățare profundă”. Nu e o operație cu tăietură, ci o curățare făcută pe sub gingie, fără incizie.
Cum decurge chiuretajul subgingival
Totul pornește de la sondaj. Medicul introduce ușor o sondă gradată între dinte și gingie în mai multe puncte în jurul fiecărui dinte și notează adâncimea și dacă sângerează. La o gingie sănătoasă, șanțul are cel mult 3 mm; pungile mai adânci, care sângerează la sondare, arată parodontită. Radiografiile arată cât os s-a pierdut. Tot acum primești instrucțiuni de periaj și curățare interdentară, pentru că fără ele tratamentul nu ține.
Apoi, după anestezie locală, medicul curăță fiecare pungă cu instrumente subțiri de mână (chiurete) și cu vârfuri ultrasonice fine, îndepărtând tartrul și placa de pe rădăcină și netezind suprafața ei. O rădăcină netedă și curată permite gingiei să se strângă din nou pe dinte. De obicei se lucrează pe jumătăți sau pe sferturi de gură, în ședințe separate, dar uneori se tratează toată gura în una-două ședințe apropiate.
Antibioticele nu fac parte de rutină din tratament. În anumite forme de parodontită, medicul poate decide să le folosească, dar nu ca înlocuitor al curățării și niciodată luate din proprie inițiativă.
După tratament
După ce trece anestezia, gingia e sensibilă o zi-două și poate sângera puțin. Dinții pot deveni sensibili la rece, pentru că rădăcinile curățate sunt acum expuse. De obicei sensibilitatea scade în câteva săptămâni, cel mult o lună-două; o pastă pentru dinți sensibili ajută. Mai multe găsești la durerea de dinți la rece.
E posibil să observi că gingia s-a retras puțin și că spațiile dintre dinți par mai mari. Nu e un efect al tratamentului în sine, ci al dezumflării gingiei inflamate. E semn că inflamația scade.
În primele zile, mănâncă moale și evită alimentele foarte fierbinți sau picante. Periază blând, cu periuță moale, dar nu ocoli zona tratată. Apa de gură antiseptică se folosește doar dacă o recomandă medicul și pentru o perioadă limitată. După câteva săptămâni urmează reevaluarea: medicul măsoară din nou pungile. Dacă unele au rămas adânci, discută despre tratament suplimentar, uneori chirurgical, la un medic parodontolog.
De ce nu trebuie amânat și ce urmează
Parodontita netratată duce în timp la mobilitate dentară și la pierderea dinților, chiar dacă aceștia nu au nicio carie. Osul pierdut nu se reface de la sine, așa că tratamentul oprește boala, dar nu readuce situația de la început.
Studiile arată o asociere între parodontită și unele boli generale, cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare. La diabet, legătura pare să meargă în ambele sensuri: un diabet necontrolat agravează parodontita, iar tratarea gingiilor poate ajuta puțin la controlul glicemiei. Asta nu înseamnă că boala gingiilor provoacă direct infarctul, dar e încă un motiv să nu lași inflamația netratată.
După tratament intri în faza de întreținere. Parodontita nu se vindecă definitiv, ci se ține sub control. Vei avea igienizări profesionale mai dese decât un pacient obișnuit, de regulă la câteva luni, iar acasă ai nevoie de periaj de două ori pe zi și de curățare zilnică între dinți cu periuțe interdentare sau ață. Renunțarea la fumat contează la fel de mult ca orice procedură făcută la cabinet.
Întrebări frecvente
Doare chiuretajul subgingival?
În timpul lui nu, pentru că se face cu anestezie locală. După, gingia poate fi sensibilă o zi-două și dinții pot fi sensibili la rece o perioadă. Cei mai mulți își reiau activitățile în aceeași zi.
Pot face doar detartraj dacă am pungi parodontale?
Detartrajul obișnuit curăță doar partea de deasupra gingiei. Tartrul din pungi rămâne și întreține inflamația, chiar dacă dinții arată curați. Gingia poate arăta mai bine câteva săptămâni, dar boala continuă sub ea.
De câte ori trebuie repetat chiuretajul?
În mod ideal, o singură dată pe zonă, urmat de întreținere regulată. Dacă igiena de acasă nu e bună sau fumezi în continuare, pungile se pot reface și tratamentul trebuie reluat.
Se mișcă dinții mai tare după tratament?
Uneori, în primele săptămâni, pentru că inflamația care umfla gingia dispare. Pe măsură ce țesuturile se strâng, dinții devin de obicei mai stabili decât înainte.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
