Xilitolul: beneficii reale pentru dinți sau exagerare de marketing?

Xilitolul are un efect real asupra dinților, dar mai mic decât sugerează ambalajele. Cel mai clar beneficiu vine din faptul că înlocuiește zahărul, pe care bacteriile îl transformă în acid, și din faptul că guma sau bomboanele cu xilitol stimulează saliva. Dovezile că xilitolul previne singur cariile sunt slabe, iar pasta cu fluor rămâne măsura cu cel mai mare efect.

Ce este xilitolul

Xilitolul este un poliol, adică un îndulcitor din familia numită uneori „alcooli de zahăr”, deși nu are legătură cu alcoolul din băuturi. Se găsește în cantități mici în unele fructe și legume, iar industrial se obține de obicei din lemn de mesteacăn sau din știuleți de porumb. Este aproape la fel de dulce ca zahărul, are cu aproximativ 40% mai puține calorii și crește foarte puțin glicemia.

Din acest motiv apare des în produsele „fără zahăr” și e folosit și de persoanele cu diabet, pentru care legătura dintre glicemie și gingii e explicată în articolul despre diabet și sănătatea orală. Eticheta „natural” de pe ambalaj nu spune însă nimic despre cât de bine protejează dinții.

Cum ar trebui să ajute dinții

O carie apare când bacteriile din placă, în special cele din grupul streptococilor mutans, fermentează zaharurile și produc acid. Acidul scoate minerale din smalț, iar dacă atacurile sunt dese, smalțul cedează.

Bacteriile nu pot fermenta xilitolul, deci din el nu rezultă acid. În laborator, xilitolul le încetinește și creșterea. Pe lângă asta, mestecatul unei gume sau suptul unei bomboane stimulează saliva, care neutralizează acidul și ajută la refacerea smalțului. O parte importantă din efect vine din mestecat și din faptul că nu mănânci zahăr în acel moment, lucru valabil și pentru gumele fără zahăr îndulcite cu alte substanțe.

Ce arată de fapt studiile

Pe ambalaje și în unele articole apar cifre spectaculoase, cum ar fi reduceri ale cariilor de peste jumătate. Ele provin în mare parte din studii vechi, cu probleme de metodă, și nu se confirmă în analizele mai riguroase.

O analiză Cochrane a adunat studiile controlate despre produsele cu xilitol: gumă, bomboane, tablete de supt, siropuri, paste de dinți. Singurul rezultat pozitiv a fost pentru pasta de dinți cu fluor și 10% xilitol, care la copii a redus cariile de pe dinții permanenți cu aproximativ 13% față de pasta doar cu fluor, pe parcursul a circa trei ani. Chiar și acest rezultat are dovezi de calitate scăzută. Pentru celelalte produse, datele au fost prea slabe ca să se poată spune dacă previn cariile la copii sau la adulți.

Asta nu înseamnă că xilitolul nu ajută deloc. Înseamnă că efectul, dacă există, e modest și că nu justifică promisiunile de pe cutie.

Unde se termină știința și începe marketingul

Xilitolul nu „vindecă” și nu „repară” o carie care a făcut deja cavitate. Aceea se tratează doar la dentist, cu o obturație. Nu „întărește smalțul” la modul în care o face fluorul și nu înlocuiește periajul, pasta cu fluor sau curățarea dintre dinți cu ață ori periuțe interdentare.

Citește lista de ingrediente. Unele produse vândute „cu xilitol” îl au pe ultimele locuri, după sorbitol sau chiar după zahăr. Unele bomboane cu xilitol au și acid citric pentru gustul acrișor, iar acidul poate eroda smalțul dacă le sugi toată ziua. În studii, xilitolul a fost folosit de mai multe ori pe zi, în mod constant; o gumă mestecată din când în când nu are practic niciun efect asupra cariilor.

Cum îl folosești, dacă vrei

Cea mai practică variantă este o gumă fără zahăr, cu xilitol ca îndulcitor principal, mestecată câteva minute după masă sau după o gustare, atunci când nu te poți spăla pe dinți. O pastă de dinți cu fluor care conține și xilitol e în regulă, dar fluorul e cel care contează. Pentru dulciurile de casă, xilitolul poate înlocui zahărul, cu grijă la cantități, din motivele de mai jos.

Un exemplu realist: lucrezi la birou, mănânci la prânz în oraș și nu ai cum să te speli pe dinți până seara. O gumă fără zahăr mestecată zece minute după masă ajută saliva să curețe și să neutralizeze acidul. Nu e un substitut pentru periaj, dar e mult mai bine decât o bomboană mentolată cu zahăr.

Mai important decât orice produs rămâne felul în care mănânci: de câte ori pe zi iei ceva dulce sau acid. Detalii practice găsești în articolul despre dietă și sănătatea dentară.

Efecte secundare și precauții

Pentru că nu se absoarbe complet în intestin, xilitolul în cantitate mare poate da balonare, gaze sau scaune moi. La unii oameni asta apare chiar și după câteva gume sau bomboane. Dacă vrei să îl folosești mai des, începe cu cantități mici.

Un studiu condus de cercetători de la Cleveland Clinic a găsit că persoanele cu niveluri mari de xilitol în sânge au avut mai des infarct sau accident vascular cerebral în anii următori, iar în testele de laborator xilitolul a crescut tendința trombocitelor de a forma cheaguri. Partea observațională arată o asociere, nu o dovadă de cauzalitate. În testul pe voluntari s-au folosit 30 de grame de xilitol într-o băutură, mult peste ce conține o gumă, iar autorii au precizat că pasta de dinți și apa de gură, din care se înghit doar urme, ar trebui să fie sigure. Cantitățile din pasta de dinți sau dintr-o gumă sunt mici, iar grija privește mai ales produsele procesate care conțin mult xilitol, cum ar fi înghețatele, prăjiturile sau batoanele „fără zahăr”. Studiul e un motiv să nu consumi zilnic cantități mari de astfel de alimente, mai ales dacă ai o boală de inimă sau risc crescut de cheaguri, și să discuți cu medicul dacă ai dubii.

Xilitolul este foarte toxic pentru câini. La ei provoacă o eliberare bruscă de insulină și o scădere periculoasă a glicemiei, cu vărsături, slăbiciune, convulsii sau colaps, uneori în mai puțin de o oră. Poate afecta și ficatul. Ține guma, bomboanele și pasta de dinți departe de câine și nu-i da niciodată pastă de dinți pentru oameni. Dacă bănuiești că a mâncat ceva cu xilitol, sună imediat medicul veterinar.

Întrebări frecvente