Am înghițit o plombă sau o coroană dentară: ce fac?

Dacă ai înghițit o plombă sau o coroană și respiri, vorbești și înghiți normal, cel mai probabil ea a ajuns în stomac și va fi eliminată pe cale naturală, fără să simți ceva. Adevăratul risc e ca lucrarea să fi fost inhalată, adică să fi ajuns în căile respiratorii. Dacă ai tușit violent, te-ai înecat sau respiri greu, sună la 112. În toate cazurile, sună și la dentist: dintele rămas descoperit are nevoie de îngrijire.

Înghițită sau inhalată: diferența care contează

Lucrarea a plecat de pe dinte, de obicei la masă, când muști din ceva lipicios sau tare. Ce urmează depinde de drumul pe care l-a luat.

Dacă a fost înghițită, a trecut pe esofag spre stomac. Poate ai simțit ceva în gât o clipă, apoi nimic. Respiri normal, poți vorbi, poți bea apă fără probleme. Aceasta e situația obișnuită.

Dacă a fost inhalată, a intrat în trahee. Organismul reacționează de obicei imediat, așa că semnele apar pe loc:

• tuse puternică, în accese, care nu se oprește;
• senzație de sufocare sau respirație grea;
• respirație șuierătoare;
• durere sau apăsare în piept;
• buze sau față care se învinețesc.

Oricare dintre ele înseamnă 112 sau urgențe, imediat. Nu încerca să scoți obiectul cu degetul din gât și nu provoca vărsături. Dacă persoana nu mai poate vorbi, tuși sau respira deloc, cine e lângă ea face manevrele de prim ajutor pentru sufocare (lovituri între omoplați, apoi compresiuni abdominale) și sună la 112; dispecerul explică pașii la telefon.

Mai e o situație, rară dar importantă: uneori, după un acces scurt de tuse, lucrurile par să se liniștească. Dacă în zilele următoare ai tuse care nu trece, respirație șuierătoare, febră sau durere în piept, mergi la medic și spune-i că ai pierdut o lucrare dentară. O radiografie pulmonară lămurește situația. Un obiect rămas în bronhii poate da, după un timp, pneumonie.

Este periculos materialul?

În general, nu. Plombele și coroanele sunt făcute din compozit, ceramică, zirconiu sau aliaje metalice, materiale gândite să stea ani în gură fără să se degradeze. Trec prin tubul digestiv practic neschimbate.

Mulți se sperie mai ales de plombele vechi de amalgam, care conțin mercur. Mercurul din amalgam e legat într-un aliaj stabil, iar o bucată înghițită o singură dată nu e considerată un risc de intoxicație. Ce poate face probleme e forma obiectului, nu materialul.

Ce faci după ce ai înghițit-o

Dacă respiri normal, primul pas e să suni la cabinetul stomatologic, chiar dacă nu te doare nimic. Explică ce s-a întâmplat și cere o programare în zilele următoare.

Apoi urmărește-te câteva zile. Obiectele mici și netede trec de obicei fără probleme. Mergi la urgențe dacă apare durere abdominală puternică, vărsături repetate, sânge în scaun sau scaun negru, dacă nu mai poți înghiți ori simți că ceva a rămas blocat în piept sau în gât.

Riscul e mai mare dacă nu e vorba de o plombă simplă, ci de o punte cu mai multe elemente, o coroană cu pivot metalic sau o lucrare cu margini ascuțite. În aceste cazuri, sau dacă e vorba de un copil ori de o persoană vârstnică, cu probleme de înghițire, e bine să mergi la un medic chiar dacă nu ai simptome. El poate decide o radiografie ca să vadă unde se află obiectul.

Nu e nevoie să cauți lucrarea după ce a fost eliminată. Chiar dacă ai găsi-o, dentistul decide dacă se mai poate folosi; de obicei se face una nouă.

Protejează dintele până la programare

Dintele de sub lucrare e acum expus. Sub o plombă sau sub o coroană se află dentină, un strat mai moale și mai poros decât smalțul, care reacționează la rece, cald și dulce. Poți simți o durere de dinți la rece sau o jenă la mestecat.

Mestecă pe partea cealaltă și evită lucrurile foarte tari, lipicioase, foarte reci sau foarte fierbinți. Continuă să te speli pe dinți, blând, inclusiv pe dintele descoperit, pentru că placa se adună mai ușor pe marginile lui. Dacă dintele are o margine ascuțită care îți zgârie limba, în farmacii există ceară dentară sau materiale de obturație provizorie, dar nu înlocuiesc vizita. Nu lipi nimic cu adezivi de uz casnic.

Nu amâna prea mult. Un dinte fără protecție se poate fisura, poate face carie mai repede, iar dacă bacteriile ajung la nerv, se poate ajunge la un abces dentar.

De ce a căzut lucrarea

O plombă sau o coroană rar cade fără motiv. La cabinet, medicul caută cauza, pentru că de ea depinde tratamentul.

Cel mai des, sub lucrare s-a format o carie nouă, pornită de la margine, care a slăbit legătura. Alteori cimentul unei coroane vechi s-a degradat în timp sau dintele de sub lucrare s-a fisurat. Bruxismul, adică strânsul și scrâșnitul dinților, mai ales noaptea, pune presiune constantă pe lucrări. Și o lovitură sau o bucată tare de mâncare pot desprinde o lucrare altfel bună.

Ce se întâmplă la dentist

Medicul se uită la dinte, verifică dacă ai carie, fisură sau sensibilitate și face de obicei o radiografie, ca să vadă rădăcina și osul. Apoi îți explică variantele.

Dacă a căzut o plombă și dintele e sănătos în rest, se curăță și se face o obturație nouă, adesea în aceeași ședință. Dacă a căzut o coroană, bontul se pregătește din nou și se face o coroană nouă; între timp poți primi una provizorie. Dacă infecția a ajuns la nerv, e nevoie întâi de tratament de canal. Când dintele e rupt sub nivelul gingiei și nu mai poate fi refăcut, se discută extracția și înlocuirea lui.

Pe termen lung, lucrările țin mai mult dacă le cureți bine marginile, inclusiv între dinți, cu ață sau cu periuțe interdentare, unde apar cel mai des cariile de sub coroane. La un control stomatologic de rutină medicul verifică marginile plombelor și ale coroanelor și vede din timp o infiltrare sau o fisură, înainte ca lucrarea să cadă.

Mai sunt câteva obiceiuri care contează: nu deschide ambalaje și nu rupe ață cu dinții, ai grijă la gheață, la bomboanele tari și la sâmburi, iar dacă strângi din dinți noaptea, întreabă de o gutieră. Cu îngrijire bună, o coroană poate rezista mulți ani.

Întrebări frecvente