Oamenii cu parodontită, forma avansată a bolii gingiilor, fac statistic mai des infarct și accident vascular cerebral decât cei cu gingii sănătoase. Asocierea e confirmată de multe studii, dar nu s-a demonstrat că boala gingiilor provoacă singură bolile de inimă sau că tratarea ei previne infarctele. Pentru tine contează două lucruri practice: gingiile sănătoase sunt un obiectiv bun oricum, iar dacă ai deja o boală de inimă, dentistul trebuie să știe exact ce ai și ce medicamente iei.
De la gingia care sângerează la parodontită
Placa bacteriană care rămâne la marginea gingiei produce mai întâi o inflamație superficială: gingia se înroșește, se umflă și sângerează la periaj. Este gingivita și se vindecă de obicei cu periaj corect, curățare între dinți și un detartraj.
La unii oameni inflamația înaintează spre os. Se formează pungi parodontale, osul se retrage, dinții încep să se miște. Boala avansează de obicei fără durere, iar la fumători sângerarea poate lipsi, așa că mulți află de ea târziu. Prin gingia inflamată din pungi, bacteriile și produșii lor trec periodic în sânge, chiar și la mestecat sau periaj. La un om sănătos, organismul le elimină rapid.
Ce spun studiile despre legătura cu inima
Studiile observaționale arată constant că parodontita apare mai des la oamenii cu ateroscleroză, infarct, AVC sau insuficiență cardiacă. Legătura rămâne și după ce cercetătorii țin cont de fumat, diabet și alți factori comuni. Federația Europeană de Parodontologie și Federația Mondială a Inimii consideră parodontita un factor asociat cu un risc cardiovascular mai mare. Asociația Americană a Inimii spune, în esență, același lucru: asocierea e reală, dar dovezile că tratamentul parodontal reduce infarctele sau AVC-urile lipsesc încă.
Mecanismele propuse sunt plauzibile. Parodontita întreține o inflamație cronică de intensitate mică, iar inflamația joacă un rol cunoscut în formarea și ruperea plăcilor de aterom. În plăcile din artere s-a găsit material genetic de la bacterii din gură, ceea ce sugerează că acestea ajung acolo. Nu știm însă cât contribuie ele efectiv la boală.
Pe scurt: gingiile bolnave nu sunt o cauză dovedită a infarctului, dar sunt un semn că merită să te uiți și la inimă, iar dacă le tratezi, n-ai nimic de pierdut.
Factorii de risc comuni
O parte importantă din legătură vine din faptul că aceleași obiceiuri și boli afectează și gingiile, și vasele de sânge. Fumatul este cel mai puternic dintre ele: accelerează parodontita, maschează sângerarea gingiilor și este un factor major de risc cardiovascular. Diabetul agravează parodontita, iar o parodontită activă face glicemia mai greu de controlat; ambele cresc, la rândul lor, riscul cardiac. Dacă ai diabet, citește și ghidul despre diabet și sănătatea orală.
Obezitatea, stresul, dieta bogată în zahăr și alimente procesate și vârsta completează lista. Din acest motiv, un dentist care vede o parodontită severă la un fumător de 50 de ani care n-a mai fost la medic de ani de zile face bine să-i sugereze și un control la medicul de familie: tensiune, glicemie, colesterol.
Endocardita: situația în care gura contează direct
Endocardita infecțioasă este o infecție a stratului interior al inimii și a valvelor. Este rară, dar gravă. Apare când bacterii ajunse în sânge se fixează pe o valvă deja afectată. Bacteriile din gură sunt una dintre sursele posibile.
Riscul e mai mare la oamenii cu valve artificiale, cu o endocardită în trecut sau cu anumite malformații cardiace congenitale. Pentru ei, igiena orală foarte bună și controalele regulate contează mai mult decât pentru alții, pentru că bacteriile trec în sânge în fiecare zi din gingiile inflamate, nu doar la dentist. Înainte de unele proceduri dentare, cardiologul și dentistul pot decide ca pacientul să primească un antibiotic preventiv. Decizia se ia de la caz la caz, după ghidurile în vigoare, și nu trebuie să iei antibiotic din proprie inițiativă.
La dentist când ai o boală de inimă
Spune de la început ce boală ai, ce operații sau intervenții ai avut (stent, bypass, valvă, stimulator cardiac) și adu lista completă de medicamente. Medicul are nevoie de ea ca să aleagă anestezicul, să planifice procedura și să evalueze riscul de sângerare.
Dacă iei medicamente pentru subțierea sângelui, nu le opri singur înainte de o extracție sau de un chiuretaj. Oprirea lor poate fi mai periculoasă decât o sângerare controlată. Pentru multe proceduri, dentistul lucrează fără să întrerupă tratamentul, folosind măsuri locale pentru oprirea sângerării. Când e nevoie de o modificare, o decide medicul care ți-a prescris medicamentul. Mai multe despre efectele acestor medicamente în gură găsești în articolul despre medicamentele care afectează dinții și gingiile.
Dacă ai avut recent un infarct sau un AVC, tratamentele care nu sunt urgente se amână de obicei o perioadă, după cum stabilește cardiologul. Programările dimineața, ședințele mai scurte și o discuție deschisă despre frică ajută la menținerea tensiunii și a pulsului în limite normale. Dacă ai anxietate la dentist, spune-o de la început; medicul are mai multe opțiuni.
Iar dacă în timpul unei vizite sau oricând simți durere în piept, lipsă de aer, amorțeală pe o parte a corpului sau dificultăți de vorbire, sună imediat la 112.
Cum îți protejezi gingiile, și poate și inima
Spală-te pe dinți de două ori pe zi, câte două minute, cu pastă cu fluor, și curăță zilnic între dinți. Mulți oameni se descurcă mai bine cu periuțele interdentare decât cu ața, mai ales când spațiile dintre dinți s-au lărgit.
Tartrul nu se mai poate îndepărta acasă, așa că ai nevoie de detartraj profesional cu frecvența pe care ți-o recomandă medicul. Dacă ai parodontită, tratamentul de bază (curățarea în profunzime a rădăcinilor) și controalele de întreținere la câteva luni sunt cele care țin boala pe loc. Renunțarea la fumat ajută de două ori: gingiilor și inimii.
Întrebări frecvente
Dacă îmi tratez gingiile, scade riscul de infarct?
Nu se știe încă sigur. Tratamentul parodontal reduce inflamația din gură și unele studii arată îmbunătățiri ale unor markeri de inflamație, dar nu există dovezi solide că previne infarctele sau AVC-urile. Merită făcut pentru sănătatea gurii, iar riscul cardiac se gestionează separat, cu medicul tău.
Trebuie să iau antibiotic înainte de detartraj dacă am o boală de inimă?
Doar dacă ți-l recomandă cardiologul sau dentistul, pe baza bolii tale concrete. Antibioticul preventiv e rezervat unor situații cu risc mare de endocardită, cum sunt valvele artificiale sau o endocardită în trecut. Majoritatea pacienților cardiaci nu au nevoie de el.
Pot face extracție dacă iau anticoagulante?
De cele mai multe ori, da, fără să oprești tratamentul, dar numai după ce dentistul știe exact ce iei și, la nevoie, după o discuție cu medicul care ți l-a prescris. Nu opri și nu modifica singur medicamentul înainte de programare.
Anestezia de la dentist e periculoasă pentru inimă?
Anestezia locală folosită în stomatologie este sigură pentru marea majoritate a pacienților cardiaci, dacă medicul cunoaște boala și alege substanța și cantitatea potrivite. De aceea e important să-i spui ce boli ai și ce medicamente iei.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
