Caria dintre dinți începe pe suprafața de contact dintre doi dinți vecini, acolo unde periuța nu ajunge. Nu se vede în oglindă și de obicei nu doare până nu devine destul de mare, așa că cel mai des o găsește dentistul pe o radiografie de control. Prinsă devreme, poate fi oprită fără nicio plombă; prinsă târziu, poate ajunge la nerv.
De ce se formează tocmai între dinți
Orice carie are același mecanism. Bacteriile din placa dentară folosesc zahărul și amidonul din ce mănânci și produc acizi. Acizii scot minerale din smalț. Saliva și fluorul pot pune mineralele la loc, dar dacă atacurile acide sunt prea dese, pierderea câștigă și smalțul slăbește până se formează o cavitate. Pentru detalii despre proces, vezi ce este caria dentară.
Între dinți, echilibrul se strică mai ușor. Placa stă neatinsă chiar sub punctul de contact, resturile de mâncare se opresc acolo, iar saliva circulă mai greu. Dacă nu cureți zilnic spațiile interdentare, placa rămâne acolo zile întregi.
Riscul crește când dinții sunt înghesuiți sau suprapuși, când ai lucrări vechi cu margini neregulate, când gustezi des ceva dulce sau bei băuturi îndulcite pe parcursul zilei și când ai gura uscată (de la unele medicamente, respirație pe gură sau vârstă). La adulții cu gingiile retrase, caria poate apărea și mai jos, pe rădăcină, între dinți.
Semne pe care le poți observa acasă
La început nu simți nimic. Pe măsură ce caria trece de smalț și ajunge în dentină, pot apărea semne discrete.
Ața dentară se agață sau se destramă mereu în același loc. Cauza poate fi marginea aspră a unei cavități incipiente sau a unei plombe vechi. Mâncarea se prinde tot timpul între aceiași doi dinți, mai ales carnea fibroasă. Simți o jenă scurtă la dulce sau la rece într-o zonă anume, mai ales după ciocolată sau o băutură rece. Privind cu atenție, uneori vezi o umbră gri sau maronie prin smalț, lângă dintele vecin.
Mai târziu, dintele poate durea la mestecat sau poate apărea o durere spontană. Dacă durerea ține mult după rece sau cald ori te trezește noaptea, caria probabil a ajuns aproape de nerv și trebuie să mergi repede la dentist.
Cum o găsește dentistul
Examinarea cu ochiul liber și cu sonda prinde doar cariile mari dintre dinți, pentru că suprafața bolnavă e ascunsă de dintele vecin. Metoda de bază este radiografia bitewing (cu aripioară de mușcat), un film mic pe care îl ții între dinți în timp ce muști. Pe ea caria apare ca o zonă mai închisă în smalț sau dentină, iar medicul poate estima cât de adânc a mers. Dacă vrei să înțelegi mai bine imaginea, citește despre cum se citește o radiografie dentară.
Cât de des se fac aceste radiografii depinde de riscul tău: la cineva cu multe carii recente intervalul e mai scurt decât la cineva care nu a mai avut carii de ani de zile. Unele cabinete folosesc și transiluminarea, adică o lumină puternică trecută prin dinte, în care caria apare ca o umbră. Metoda e utilă mai ales la dinții din față și la controalele dese, pentru că nu folosește radiații.
Tratamentul, în funcție de stadiu
Dacă leziunea e încă limitată la smalț și nu s-a format cavitate, se poate opri fără instrumente. Medicul aplică lac cu fluor și îți poate recomanda o pastă cu concentrație mai mare de fluor. Tu ai rolul principal: curățare zilnică între dinți și mai puține gustări dulci. La control se verifică dacă leziunea a stat pe loc. Unele cabinete folosesc și infiltrarea cu rășină: un lichid care pătrunde în smalțul demineralizat și îl sigilează, fără șlefuire.
Dacă s-a format cavitate, e nevoie de plombă. La măsele, medicul intră de obicei de pe suprafața de mestecat, curăță țesutul cariat și reface peretele lipit de dintele vecin. Pentru asta pune o bandă subțire de metal sau plastic în jurul dintelui și o pană mică între dinți, ca plomba să aibă formă corectă și să atingă dintele vecin cum trebuie. Un contact bine refăcut contează: dacă rămâne un spațiu, mâncarea se va prinde acolo și problema revine. Anestezia face procedura nedureroasă, iar la sfârșit medicul verifică mușcătura și trece ața printre dinți.
Când caria a ajuns la pulpă, plomba nu mai este suficientă. Urmează tratamentul de canal, apoi de cele mai multe ori o coroană sau un onlay, pentru că un dinte cu pereți subțiri și fără nerv se fracturează mai ușor. Dacă distrugerea e prea mare, dintele se extrage.
Ce se întâmplă dacă o lași netratată
Caria dintre dinți rareori stă pe loc odată ce a ajuns în dentină. Cum cele două suprafețe se ating, ajunge des și la dintele vecin. Peretele subminat de carie se poate rupe când muști ceva tare, uneori fără nicio durere înainte. Iar când bacteriile ajung la nerv, urmează de obicei o infecție dentară, cu abces și umflătură; dacă umflătura se întinde spre ochi sau gât, ai febră ori îți e greu să înghiți sau să respiri, mergi la urgențe sau sună la 112. Diferența de efort și de cost dintre o plombă mică și un tratament de canal cu coroană este mare, ceea ce e un motiv practic să nu amâni.
Cum previi cariile dintre dinți
Curățarea zilnică între dinți este partea care lipsește la cei mai mulți oameni. Poți folosi ață dentară sau periuțe interdentare; alege ce folosești cu adevărat în fiecare zi. Periuțele sunt de obicei mai ușor de manevrat dacă spațiile sunt mai largi sau ai lucrări protetice. Vezi cum alegi mărimea potrivită în ghidul despre periuțele interdentare. Irigatorul bucal poate completa curățarea, dar nu înlocuiește complet ața sau periuța interdentară.
Periază-te de două ori pe zi cu pastă de dinți cu fluor, iar seara scuipă surplusul fără să clătești gura cu multă apă, ca fluorul să rămână pe dinți peste noapte. Contează mai mult cât de des mănânci dulce decât cât de mult: o prăjitură la masă face mai puțin rău decât bomboane ronțăite toată după-amiaza sau o băutură îndulcită băută cu înghițituri mici ore în șir.
Mergi la controale la intervalul recomandat de dentist, care poate fi mai scurt dacă faci des carii.
Întrebări frecvente
O carie între dinți poate dispărea singură?
O leziune incipientă, fără cavitate, se poate opri și se poate remineraliza parțial cu fluor și o curățare bună între dinți. Odată ce s-a format o gaură, țesutul pierdut nu se mai reface și e nevoie de plombă.
Dacă nu mă doare nimic, pot avea totuși o carie între dinți?
Da, este chiar situația cea mai frecventă. Cariile interdentare dau simptome târziu, de aceea radiografiile de control sunt importante chiar și când totul pare în regulă.
Trebuie găurit și dintele vecin?
Nu neapărat. Medicul protejează dintele vecin în timpul lucrului. Dacă și acesta are o carie pe suprafața de contact, cele două se pot trata în aceeași ședință.
Mă sângerează gingia când folosesc ața. Ar trebui să mă opresc?
Nu. Sângerarea la început înseamnă de obicei că gingia e inflamată din cauza plăcii. Dacă folosești ața blând zilnic, sângerarea scade de regulă în una-două săptămâni. Dacă nu scade, mergi la dentist să verifice gingiile.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
