Un dinte fisurat are o crăpătură care nu l-a rupt încă în bucăți. De obicei nu se vede în oglindă, iar durerea vine și pleacă: o înțepătură scurtă când muști ceva anume, apoi zile întregi de liniște. De aceea mulți pacienți ajung la dentist după săptămâni de bănuieli. Cu cât fisura e prinsă mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele ca dintele să fie păstrat.
Ce înseamnă, de fapt, un dinte fisurat
Dintele are un strat exterior dur, smalțul, apoi dentina și, în centru, pulpa cu nervul. O fisură poate rămâne doar în smalț sau poate coborî prin dentină până aproape de pulpă ori spre rădăcină. Diferența față de un dinte spart sau ciobit este că la fisură bucățile nu s-au desprins. Ele stau împreună, dar se mișcă microscopic când muști.
Fisurile apar des la măselele de jos, care preiau o mare parte din forța de mestecat, dar pot afecta orice dinte. Cele mai multe fisuri apar din forțe repetate sau bruște: scrâșnitul și încleștarea dinților, sâmburii sau gheața mușcate din greșeală, o lovitură la față. O plombă mare slăbește pereții rămași ai dintelui, iar riscul crește odată cu vârsta, pentru că dinții adună decenii de uzură și, adesea, lucrări tot mai mari.
Semnele după care o poți bănui
Semnul clasic este o durere ascuțită și scurtă la mușcat, mai ales în momentul în care eliberezi presiunea. Să zicem că mesteci pâine cu semințe pe partea stângă și simți brusc o „electricitate” într-o măsea, apoi nimic. Explicația e mecanică: când apeși, cele două margini ale fisurii se depărtează puțin; când eliberezi, se închid brusc și irită pulpa.
Mulți pacienți observă și sensibilitate la rece, uneori la dulce. Spre deosebire de sensibilitatea obișnuită, care cuprinde mai mulți dinți, aici e vorba de un singur dinte, deși uneori nu reușești să spui exact care. Ai doar senzația că „ceva nu e în regulă pe partea asta”.
Durerea continuă, pulsatilă, care te trezește noaptea, sau o umflătură pe gingie arată că fisura a ajuns la pulpă și aceasta s-a inflamat ori s-a infectat. În acest stadiu tratamentul devine mai complex. Iar dacă apare umflătura feței, febra sau dificultatea la înghițit ori respirat, mergi la urgențe sau sună la 112.
Unele fisuri nu dau niciun simptom și sunt descoperite întâmplător la control.
Tipuri de fisuri și ce înseamnă fiecare
Liniile fine din smalț (craze lines) apar la aproape toți adulții, mai ales pe dinții din față. Nu dor și nu sunt periculoase, doar se pot colora în timp.
Un cuspid fracturat înseamnă că un colț de pe suprafața de mestecat s-a rupt sau stă să se rupă, adesea lângă o plombă mare. Pulpa e rar afectată, iar dintele se reface de obicei cu o plombă, un onlay sau o coroană.
Fisura propriu-zisă pornește de pe suprafața de mestecat și coboară spre rădăcină. Dacă nu a trecut sub gingie, dintele poate fi salvat de cele mai multe ori, uneori cu tratament de canal și apoi o coroană.
Dintele despicat este stadiul în care fisura a separat dintele în două bucăți care se mișcă independent. Nu mai poate fi păstrat întreg, dar uneori o parte din el se poate salva.
Fractura verticală de rădăcină pornește din rădăcină și urcă spre coroană. Dă puține simptome până când gingia și osul din jur se inflamează, iar de cele mai multe ori dintele trebuie extras.
Cum pune dentistul diagnosticul
Nu există un singur test care să confirme fisura, așa că medicul adună mai multe indicii:
- Te întreabă când doare, la ce alimente, dacă scrâșnești dinții și ce lucrări vechi ai pe partea respectivă.
- Examinează dinții cu lumină puternică și mărire (lupe sau microscop), căutând linii fine.
- Îți cere să muști pe un instrument mic, pe rând cu fiecare cuspid, până reproduce durerea.
- Trece o lumină puternică prin dinte: fisura oprește lumina și apare ca o linie întunecată.
- Poate aplica un colorant care intră în fisură și o face vizibilă.
- Măsoară cu o sondă gingia din jurul dintelui; un buzunar îngust și adânc pe o singură parte sugerează o fisură care coboară pe rădăcină.
Radiografia obișnuită arată rar fisura în sine, dar arată ce s-a întâmplat în jur: o infecție la vârful rădăcinii sau pierdere de os. În cazurile neclare, o tomografie CBCT poate aduce informații în plus. Uneori diagnosticul se confirmă abia când medicul scoate plomba veche și vede fisura direct.
Opțiuni de tratament
Tratamentul depinde de cât de adâncă e fisura și încotro merge. Scopul este să nu o mai lași să se deschidă la fiecare mușcătură și să protejezi pulpa.
Pentru o fisură mică sau un cuspid rupt, o restaurare adezivă din compozit poate fi suficientă. Când dintele are deja o plombă mare sau fisura e mai lungă, se preferă o lucrare care îmbracă cuspizii: un onlay sau o coroană dentară. Coroana ține bucățile împreună și distribuie forța uniform. Uneori, înainte de lucrarea finală, medicul pune un inel ortodontic sau o coroană provizorie pentru câteva săptămâni, ca să vadă dacă durerea dispare.
Dacă pulpa e inflamată ireversibil sau infectată, se face tratament de canal, urmat aproape întotdeauna de coroană, pentru că dintele devitalizat rămâne mai fragil. Nici tratamentul de canal, nici coroana nu închid fisura, dar coroana ține bucățile împreună și o împiedică să se deschidă la mestecat.
Când fisura coboară adânc sub gingie pe rădăcină sau dintele s-a despicat, extracția este de obicei singura soluție. Spațiul se poate închide ulterior cu un implant, o punte sau o proteză parțială.
Ce faci până la programare și cum previi o nouă fisură
Până ajungi la dentist, mestecă pe partea opusă și evită alimentele tari, lipicioase sau foarte reci. Dacă doare, poți lua un analgezic obișnuit, conform prospectului. Nu amâna consultul pentru că „acum nu mai doare”: fisura poate continua să avanseze în liniște.
Pe termen lung, multe fisuri se pot evita prin câteva obiceiuri. Nu sparge sâmburi sau semințe cu dinții, nu ronțăi gheață, nu mușca pixuri sau capace. Dacă scrâșnești sau strângi dinții, mai ales noaptea, o gutieră făcută de dentist reduce mult forța pe măsele; citește despre semnele de bruxism. La sporturile de contact poartă o gutieră de protecție. Iar plombele foarte mari pe măsele merită discutate cu medicul: uneori o lucrare care acoperă cuspizii previne o fractură.
Întrebări frecvente
Se poate vindeca singur un dinte fisurat?
Nu. Smalțul și dentina nu se refac ca un os rupt. Fisura poate rămâne stabilă mult timp, dar nu se închide, iar la fiecare mușcătură există riscul să se extindă.
De ce nu se vede fisura pe radiografie?
Fisurile sunt foarte subțiri și de multe ori orientate astfel încât razele trec pe lângă ele, așa că nu apar pe imagine. Radiografia e totuși utilă, pentru că arată consecințele: infecție la rădăcină sau pierdere de os.
Dacă pun o coroană, dintele fisurat este salvat definitiv?
În multe cazuri coroana oprește simptomele și dintele funcționează bine ani la rând. Nu există însă garanție: dacă fisura avansase deja spre pulpă, poate fi nevoie ulterior de tratament de canal, iar în unele cazuri dintele se pierde totuși.
Doare tratamentul unui dinte fisurat?
Lucrările se fac cu anestezie locală, așa că în timpul lor nu ar trebui să simți durere. După aceea poate exista o sensibilitate de câteva zile la mușcat sau la rece.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
