Multe dintre lucrurile pe care le știm despre dinți vin din familie, de la prieteni sau de pe internet. Unele sunt nevinovate, altele te pot costa un dinte. Mai jos sunt zece mituri pe care dentiștii le aud des, grupate pe teme, cu explicația a ceea ce se întâmplă de fapt.
Periajul și igiena de acasă
Mitul 1: Cu cât periezi mai tare, cu atât dinții sunt mai curați
Placa bacteriană e moale. Se îndepărtează prin mișcări blânde și metodice, nu prin forță. Periajul apăsat, mai ales cu o periuță aspră și mișcări orizontale lungi, poate toci în timp dintele la nivelul gingiei și poate împinge gingia în jos. Rădăcina expusă nu are smalț, așa că apare sensibilitatea la rece și crește riscul de carii pe rădăcină.
Ce funcționează: periuță cu peri moi sau medii, două minute, de două ori pe zi, cu pastă cu fluor, trecând pe toate suprafețele. După periaj, scuipă pasta, dar nu clăti imediat gura cu apă, ca fluorul să rămână pe dinți. Dacă periuța ți se „turtește” în câteva săptămâni, apeși prea tare.
Mitul 2: Guma de mestecat fără zahăr poate înlocui periajul
Guma fără zahăr stimulează saliva, care ajută la neutralizarea acizilor după masă. E un ajutor bun când nu te poți spăla pe dinți, de exemplu la birou sau pe drum. Nu scoate însă placa lipită de dinți și nu ajunge între ei. Periajul și curățarea spațiilor dintre dinți, cu ață sau periuțe interdentare, rămân de neînlocuit.
Controalele și curățarea profesională
Mitul 3: Dacă nu doare, nu am de ce să merg la dentist
Caria la început și gingivita de obicei nu dor. Când apare durerea, caria a ajuns adesea aproape de nerv. O carie mică, găsită la control, se rezolvă cu o plombă simplă. Aceeași carie, lăsată un an sau doi, poate însemna tratament de canal și coroană.
La un control de rutină, medicul nu se uită doar după carii. Verifică gingiile, lucrările vechi, mușcătura și mucoasa din toată gura, inclusiv limba și planșeul bucal, unde pot apărea leziuni care trebuie urmărite. Intervalul dintre controale îl stabilește medicul după riscul tău; nu e obligatoriu același pentru toată lumea.
Mitul 4: Detartrajul strică smalțul
Mulți simt după detartraj că dinții sunt „mai subțiri” sau că au spații între ei. Spațiile existau deja, doar că erau umplute cu tartru. Sensibilitatea care apare uneori câteva zile vine din faptul că zona de lângă gingie, acoperită până atunci de tartru, e din nou expusă.
Aparatele cu ultrasunete sparg tartrul prin vibrații. Folosite corect, nu tocesc smalțul. Detartrajul profesional rămâne una dintre cele mai simple metode de a ține boala gingiilor sub control, pentru că tartrul nu se mai poate scoate cu periuța odată ce s-a format.
Gingiile
Mitul 5: E normal ca gingiile să sângereze la periaj
Gingiile sănătoase nu sângerează la periaj și nici la ață. Sângerarea e cel mai frecvent semn de gingivită, adică inflamația gingiei produsă de placa lăsată la marginea dinților.
Reacția obișnuită, să eviți zona ca să nu mai sângereze, face lucrurile mai rău. Placa se adună și mai mult. Ce ajută este exact invers: periaj blând dar atent pe zona respectivă, curățare între dinți și o vizită la dentist sau igienist pentru detartraj. Gingivita este reversibilă. Netratată, poate evolua spre parodontită, în care se pierde osul din jurul dinților, iar dinții încep să se miște.
Fumătorii au o capcană în plus: fumatul reduce sângerarea, așa că boala poate avansa fără semnalul acesta de alarmă.
Dinții copiilor
Mitul 6: Dinții de lapte nu trebuie tratați, pentru că oricum cad
Unii dinți de lapte stau în gură până pe la 10-12 ani. Un molar de lapte cariat poate durea, se poate infecta și poate forma abces, cu obraz umflat și nopți nedormite pentru copil. O infecție la rădăcina unui dinte de lapte poate afecta dintele permanent care se formează dedesubt.
Mai e și problema spațiului. Dacă un dinte de lapte se pierde prea devreme, dinții vecini se înclină în locul gol, iar dintele permanent nu mai are unde să iasă. Rezultatul poate fi o înghesuire care cere mai târziu aparat dentar. Cariile la dinții de lapte se tratează, iar controalele pot începe de la apariția primilor dinți.
Tratamente și lucrări
Mitul 7: Albirea dinților distruge smalțul
Albirea făcută sau supravegheată de medic, cu gel pe bază de peroxid în concentrații controlate și cu protecția gingiilor, este considerată sigură pentru dinții sănătoși. Cel mai frecvent efect secundar este sensibilitatea, de obicei temporară, și uneori iritația gingiilor.
Problemele apar mai des cu produse cumpărate online sau aplicate în saloane, fără examinare înainte. Carii netratate, gingii inflamate sau lucrări vechi pot face albirea dureroasă sau inutilă (coroanele și plombele nu se albesc). Ce trebuie să știi dinainte găsești în articolul despre albirea dinților.
Mitul 8: E mai simplu și mai ieftin să scoți dintele
Pe moment, extracția pare varianta rapidă. Pe termen lung, locul gol are consecințe: dinții vecini se înclină, dintele de pe arcada opusă poate coborî sau urca spre gol, osul din zonă se retrage, iar mestecatul pe partea aceea devine incomod. Înlocuirea dintelui cu punte sau implant costă de obicei mai mult decât tratamentul de canal și coroana care l-ar fi salvat.
Asta nu înseamnă că orice dinte trebuie salvat cu orice preț. Uneori, un dinte fisurat până în rădăcină sau fără suficient os în jur nu mai are prognostic bun, iar medicul îți va explica de ce extracția e varianta rezonabilă.
Mitul 9: Implanturile țin toată viața și nu au nevoie de îngrijire
Implantul nu face carii, dar gingia și osul din jurul lui se pot îmbolnăvi. Placa lăsată în jurul unui implant dentar poate produce inflamația gingiei (mucozită) și apoi peri-implantită, în care se pierde osul care ține implantul. Riscul e mai mare la fumători, la cei cu diabet necontrolat și la cei care au avut boală parodontală.
Un implant cere același periaj atent, curățare între dinți (de multe ori cu periuțe interdentare sau irigator) și controale regulate, ca dinții naturali.
Durerea de dinți și leacurile de casă
Mitul 10: O aspirină pusă pe dinte calmează durerea
Aspirina funcționează după ce este înghițită și absorbită în sânge. Pusă pe gingie sau lângă dinte, nu ajunge la nerv, dar fiind acidă poate produce o arsură chimică a mucoasei: o zonă albă, dureroasă, care se vindecă greu. Ai astfel două dureri în loc de una.
Dacă te doare un dinte, un analgezic luat corect, pe gură, conform prospectului sau sfatului farmacistului, poate ajuta până ajungi la dentist. Vezi și ce medicamente pentru durerea de dinte sunt potrivite și ce să eviți. Durerea revine însă până nu se tratează cauza.
Nu amâna deloc dacă ai febră, obrazul sau gâtul se umflă și umflătura crește, sau ai dificultăți la înghițit ori la respirat. În aceste situații mergi la urgențe sau sună la 112.
Întrebări frecvente
Pasta de dinți cu cărbune albește dinții în siguranță?
Pastele cu cărbune sunt de obicei abrazive și pot scoate doar petele de suprafață. Folosite des, pot toci smalțul și nu conțin mereu fluor. Pentru pete de cafea sau ceai, un detartraj cu periaj profesional e o variantă mai sigură; pentru o schimbare reală de nuanță, albirea la medic.
Dacă am dinți „moșteniți” slabi, nu contează cât am grijă de ei?
Genetica influențează forma dinților, calitatea smalțului și răspunsul gingiilor, dar cele mai multe carii și boli ale gingiilor țin de placă, zahăr, fluor și controale. Chiar dacă părinții tăi au pierdut dinți devreme, obiceiurile tale schimbă mult rezultatul.
Sarcina „fură” calciul din dinți?
Nu în sensul popular. Dinții nu pierd calciu din cauza bebelușului. În sarcină, gingiile reacționează mai puternic la placă, iar grețurile și gustările dese cresc riscul de carii. Controlul stomatologic în sarcină este sigur și recomandat.
Clătirea cu apă sărată vindecă infecțiile dentare?
Apa sărată călduță poate calma temporar gingia iritată și ajută la curățare după o extracție, dacă medicul o recomandă. Nu vindecă o infecție de la rădăcina dintelui și nu înlocuiește tratamentul.
Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul la medicul stomatolog.
